TEHNOLOGIE / "Dialogurile" om-calculator

Felul în care se va manifesta în viitor interacţiunea dintre om şi calculator oscilează între utilizarea interfeţelor tactile şi adoptarea la scară mai largă a celor care mediază un "dialog" direct între creierul utilizatorului şi maşină.

De curând s-au împlinit 40 de ani de la debutul unui accesoriu revoluţionar în domeniul calculatoarelor, care a schimbat semnificativ conceptul de interfaţă om-calculator: mausul. Astăzi, în prim planul tehnologiilor care se bucură de un grad ridicat de popularitate se afla touchscreen-ul, ecranul sensibil la atingere, foarte utilizat în telefonia mobilă, de exemplu. Şi acesta pare a fi doar începutul.

Există deja proiecte care merg mult mai departe, de la dispozitive miniaturale până la ecrane uriaşe, de dimensiunea unui perete, toate funcţionând pe principiul permiterii interacţiunii directe cu utilizatorul. Un exemplu în acest sens este dat de proiectul nanoTouch, dezvoltat de cercetătorii Microsoft, care abordează provocarea de a încorpora "sensibilitate" la atingere unor dispozitive de foarte mici dimensiuni. Şi pentru acest lucru, cercetătorii au găsit o rezolvare a unei probleme identificate chiar şi în funcţionarea iPhone-ului: când utilizatorul îşi foloseşte degetul pentru a interacţiona cu telefonul, o parte din informaţiile de pe ecran sunt mascate de mâna posesorului, mai ales dacă ecranul este mic. Este o versiune mai modernă a problemei pe care nu puţini au avut-o cu telefoanele mobile care au tastele prea mici pentru degetele care le folosesc. Soluţia implementată în nanoTouch a fost adăugarea funcţiei de touchscreen pe spatele dispozitivelor, terminale care variază în mărime de la dimensiunea unui iPod nano până la cea a unui ceas obişnuit. Astfel, ecranul va avea practic doar funcţie de afişare, iar spatele aparatului va fi folosit pentru o interacţiune mai facilă cu gadgetul.

Gesturi traduse

Dar viitorul interfeţelor om-maşină nu stă doar în tehnologii care pot fi mai uşor manipulate şi, poate mai ales, în tehnologii care sunt capabile să ne interpreteze intenţiile şi să vină în întâmpinarea lor. O echipă de cercetători ai unei universităţi australiene a pus la punct un astfel de sistem, capabil să recunoască gesturile utilizatorilor. Prin intermediul unei perechi de mănuşi "accesorizate" cu seturi de LED-uri care sunt detectate de două perechi de camere web. În felul acesta, computerul este mereu "la curent" cu mişcările mâinilor sau umerilor utilizatorului, informaţiile fiind procesate şi interpretate de un program special. Programul poate fi utilizat fie în diferite simulatoare, pentru un control cât mai realist al avatarurilor din lumile virtuale, fie în scopuri mult mai utile care ţin de facilitarea interacţiunii om-calculator pentru persoanele cu dizabilităţi.

PE LIMBA MAŞINII
Vârful de lance al cercetării din acest domeniu este însă, în prezent, reprezentat de interfeţele creier-computer. Recent au fost desemnaţi câştigătorii unui concurs pe această tematică. Este vorba despre o echipă de cercetători din Singapore care au conceput o tehnologie noninvazivă care construieşte un canal direct de comunicare între creierul uman şi computer, interacţiunea făcându-se
astfel doar prin intermediul gândurilor.