De două decenii, preocupată de propria sa creştere, o redacţie performantă – şi care s-a încăpăţânat să-şi îmbunătăţească fără încetare performanţele – scoate pe piaţă „Jurnalul Naţional”. Un ziar preocupat de creşterea ţării.
Vremurile au fost, în tot acest timp, grele. Acum sunt şi mai grele. Presa scrisă întâmpină mult mai mult decât concurenţa mediilor electronice. Se bate cu sărăcia. Populaţia are venituri mici şi, în consecinţă, cititorii de ziar sunt tot mai puţini. Tot mai mulţi, înainte de a cumpăra un ziar, se întreabă dacă le mai rămân bani de pâine. Iar dezorganizarea difuzării dă presei scrise lovitură după lovitură. Într-o ţară în care jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural… ziarele nu ajung la ţară.
Dacă, în anii din urmă, „Jurnalul Naţional” şi-a păstrat încă masa critică de cititori, explicaţia este una singură: redacţia nu a acceptat compromisuri calitative. Bătălia nu se dă pur şi simplu pentru vânzarea ziarului prin alunecări pe panta conţinutului comercial, ci pentru un ziar care să răspundă la marile întrebări ale acestui timp. De altfel, în rubricile economice ale ziarului găsim sinteza unei întrebări esenţiale: „Cum vrem să trăim şi ce facem pentru a ieşi din zona lanternei roşii a nivelului de trai?”… O întrebare ce nu este niciodată despărţită, oricât ar fi ea de „sectorială”, de globalismul actual. Şi ale căror răspunsuri, legate firesc de nevoia societăţii noastre de a obţine avantaje competitive, nu sunt niciodată despărţite de o realitate esenţială: nevoia de mai multă educaţie.
Trăim într-o ţară în care milioane de oameni, apăsaţi de necazuri zilnice, de teama de şomaj şi de grija că într-o zi nu vor mai putea să facă faţă diferenţei enorme dintre salarii şi preţuri, dintre venituri în general şi preţuri, nici nu vor şi nici nu mai pot să privească mai departe de „acum”. Şi, în consecinţă, educaţia nu-şi află încă locul cuvenit pe scara priorităţilor naţionale. Este meritul „Jurnalului Naţional” de a fi făcut o mare temă din adevărul că România nu va ajunge niciodată la avantaje competitive, singurele producătoare de bunăstare, fără educarea populaţiei, începând din şcoală, în spiritul preocupării pentru lucrul bine făcut.
Iar într-o lume în care, lovită de criză, omenirea este tot mai preocupată de analiza tendinţelor curente şi de perspectivă, niciun ziar nu se poate rupe de această preocupare fără să se condamne singur la ieşirea din actualitate. „Jurnalul Naţional” este preocupat de înţelegerea timpului actual, în care tendinţa dominantă a mersului lumii este globalismul. Sigur, trăim pe o planetă şi într-un timp în care evenimentele nu se produc simultan ori, chiar atunci când se produc simultan, nu au efect imediat pretutindeni. Din motive diferite: limite culturale sau tehnice, prejudecăţi, politici de izolare, teze exclusiviste. Plus decalajele economice. Astfel de limite nu vor putea fi depăşite fără o strategie globală. Dar cu eforturi uriaşe de acţiune locală. Or, în plan local, ne aflăm la o răscruce de drumuri. Suntem obligaţi să alegem: ori grăbim relansarea economică şi prindem trenul ieşirii din criză, ori vom fi nevoiţi, în anii viitori, să acceptăm prelungirea crizei şi o reducere drastică a nivelului de trai. Aceasta este o alegere dramatică, pe care însă n-o mai putem evita în niciun chip. Nu e de acceptat o miză pe cea de-a doua variantă. Pentru că ar trebui să suportăm atât căderea economiei, cât şi o lovitură brutală dată întregii vieţi sociale. Sigur, o alegere atât de grea nu e apanajul unui ziar. Dar un ziar, prin forţa mesajelor sale, poate influenţa găsirea drumului cel mai bun. Şi „Jurnalul Naţional” este un astfel de ziar.
Adrian Vasilescu
consilier al guvernatorului BNR