Marţi, 17 decembrie, apare împreună cu Jurnalul Naţional cel de-al treilea volum al colecţiei “Mari pianişti”, Maurizio Pollini.
Un susţinător al muzicii contemporane mai mult decât alţi mari pianişti care în esenţă s-au înrădăcinat în repertoriul tradiţional, Maurizio Pollini s-a născut la Milano, în Italia. A luat de la o vârstă fragedă lecţii de pian de la Carlo Lonati, debutând la vârsta de nouă ani. La Conservatorul din Milano a studiat cu Carlo Vidusso. În 1957 a susţinut un recital cu Studiile lui Chopin la Milano, atrăgând în mod pozitiv atenţia presei. În 1958 câştigă premiul al doilea la Competiţia de la Geneva. Luând lecţii suplimentare cu Arturo Benedetto Michelangeli, a câştigat premiul întâi la competiţia Chopin de la Varşovia în 1960. Din acest moment a început cariera sa internaţională, ca virtuoz al pianului. A apărut în concerte în toată Europa, în concerte cu dirijori renumiţi, dar şi în recitaluri. A avut o afinitate aparte pentru conaţionalul său, dirijorul Claudio Abbato, cei doi având în comun abordarea analitică în interpretare. Multe dintre cele mai bune înregistrări şi concerte ale lui Pollini au fost cu Abbato. Pollini a debutat în Statele Unite, la Carnegie Hall, în New York, la 1 noiembrie 1968. De atunci cariera sa concertistică şi înregistrările au continuat fără pauză.
Este un pianist cu un sunet curat, luminos, deşi cu greutate şi rafinat, cu o claritate în interpretare excepţională. Repertoriul său este extraordinar de mare. Intrepretează frecvent Bach, Mozart, Beethoven şi romantici ca Schubert şi Schumann, dar şi moderniştii de început, cum ar fi Prokofiev şi Bartok. Reprertoriul său se extinde şi către muzică mai avangardista. În 1972 a interpretat în premieră lucrarea lui Luigi Nono, Como una ola de fuerza y luz, (Milano, 1972) şi a înregistrat-o. Este, de asemenea un interpret entuziast al Sonatei a doua a lui Boulez, considerată de unii una dintre cele mai dificile sonate pentru pian. A înregistrat multe discuri cu lucrări ale lui Schoenberg, Stravinskz, Chopin, Bach, Boulez şi mulţi alţii.
Din 1980, Pollini şi-a extins activitatea muzicală şi ca dirijor. A dirijat frecvent concerte de la clapele pianului. În 1987 a primit premiul Ehrenring al Orchestrei Filarmonice de la Viena. Cariera sa de pianist are o individualitate atinsă numai de câţiva mari artişti, continuând să se concentreze pe muzica contemporană, dar şi pe o serie de concerte cu un concept personal interpretate în locuri de prestigiu precum Festivalul de la Salzburg ( în 1995 şi 1999) şi Carnegie Hall (în sezoanele 1999 – 2000 şi 2000-2001).
Colecţia “Mari pianişti”, cuprinde 18 CD-uri cu interpretări de excepţie ale unor nume marcante ale muzicii clasice: Serghei Rahmaninov, Benedetti Michelangeli, Friedrich Gulda, Maurizio Pollini, Glen Gould, Arthur Rubinstein, Daniel Barenboim, Sviatoslav Richter, Wilhalm Backhaus, Edwin Fischer, Maurizio Pollini, Vladimir Horowitz, Claudio Arrau, Emil Gilels, Martha Argerich, Vladimir Ashkenazy, Rudolf Serkin, Alfred Cortot.
Următorul volum al colecţiei apare pe 14 ianuarie 2014.
Pentru cei ce doresc să colecţioneze aceste minunate discuri, pe parcursul proiectului le vor fi oferite gratuit trei cutii cu un design special (împreună cu primul, al şaptelea şi al treisprezecelea volum), în fiecare putând fi păstrate câte şase CD-uri.