Un sentiment căruia i se dă apă la moară şi este lăsat să-şi facă de cap are aceeaşi evoluţie cu aceea a bulgărelui de zăpadă ce se rostogoleşte la vale, devenind cât casa. Atunci când sentimentul este frumos, nobil, în momentul când ajunge la intensitate maximă, explozia lui, declanşată în organism, provoacă stări de extaz, dar dacă acel sentiment este malefic, ajuns la apogeu, poate provoca un cutremur interior, în urma căruia sănătatea organismului va începe să se năruie. Clătinarea sau prăbuşirea funcţiei unui organ poate atrage disfuncţia altui organ, a cărui funcţionare este legată de a primului. Într-un mecanism, o proastă funcţionare a unei piese poate atrage defecte în lanţ. Aşadar, mecanismele corpului uman nu trebuie lăsate cu eventuale disfuncţii neluate în seamă. Cunoscând faptul că sentimentele se găsesc la baza bolilor, se impune ca acestea să fie ţinute sub control, nefiind lăsate să-şi facă de cap.
Karol K. Thruman este de un real ajutor în menţinerea sau regăsirea sănătăţii, având în vedere rezultatele cercetărilor sale expuse în volumul „Sentimentele îngropate de vii nu pier niciodată...” (Editura Adevăr Divin), volum din care continuu să expun lista corespondenţei dintre sentimente şi bolile create de ele.
Grăsime: mânie ascunsă; nevoie de protecţie; rezistenţă la iertare.
Greaţă: dorinţa ca o situaţie neplăcută să nu se fi întâmplat niciodată; respingerea unei imagini pe care nu doreşti s-o vezi; teamă de un eveniment iminent.
Greutate corporală redusă: griji sau temeri; neîncredere în viaţă; tensiune extremă.
Greutate excesivă: autorespingere; cauţi dragoste şi împlinire; dorinţă de a-ţi proteja corpul; încerci să îţi împlineşti sinele; insecuritate; sentimente neexprimate, percepute greşit sau inadecvate; sentimente sufocate în interior.
Gripa: convingere în negativitatea manifestată la nivel colectiv; convingerea că ţi se întâmplă tot ce poate fi mai rău; teamă.
Guşa: sentimentul că eşti folosit; simţi că planurile ţi-au fost dejucate; te simţi neîmplinit.
Gută: doreşti să domini sau să îi controlezi pe ceilalţi; îi judeci cu asprime pe ceilalţi; îi respingi pe ceilalţi sau întreaga lume; mânie reţinută în interior; nerăbdare.
Hemoragie ano-rectală: frustrare; mânie.
Hemoroizi: incapacitatea de a te detaşa; presiuni sau anxietate; sentiment de împovărare, de lungă durată; teamă sau tensiuni.
Hepatită: mânie; nu doreşti să te schimbi; teamă; ură.
Hernie: autopedepsire; mânie legată de ceea ce se întâmplă în viaţa ta; sentiment de împovărare.
Herpes: anxietate; mânie; ruşine; vinovăţie.
Hiperactivitate: eşti frustrat din cauza incapacităţii de a te simţi împăcat; îţi doreşti tot timpul să îţi îndeplineşti nevoile, dar nu reuşeşti niciodată; te simţi neputincios.
Hipertensiune: îţi bagi nasul unde nu-ţi fierbe oala; le permiţi oamenilor sau situaţiilor să te tulbure; nevoia intensă de a controla totul; te laşi condus de emoţiile şi de reacţiile tale.
Hipertiroidie: sentiment de furie pentru că nimeni nu ţine cont de tine.
Hiperventilaţie: neîncredere în viaţă; rezistenţă în faţa vieţii şi a incertitudinilor sale.
Hipoglicemie: absenţa bucuriei de a trăi; senzaţia că porţi o povară imposibil de dus; te simţi lipsit de succes, de aceea te supui unui efort exagerat cu scopul de a avea succes.
Hipotalamus (guvernează glanda pituitară şi glanda pineală, care la rândul lor guvernează întregul sistem endocrin): anxietate; furie; insecuritate; neplăcere; sentimentul de blocaj în anumite domenii de viaţă; tristeţe.
Hipotensiune: eşti mai devotat celorlalţi decât ţie însuţi; lipsă de entuziasm şi de poftă de viaţă; nu te iubeşti pe tine însuţi.
Hodgkin (sindromul lui): incapacitatea de a-ţi accepta propriul sine; nevoia arzătoare de a te simţi acceptat; nevoia continuă de a-ţi dovedi valoarea.
Huntington (sindromul lui): durere profundă; lipsă de speranţă şi neajutorare; resentimente în faţa incapacităţii de a-i schimba pe ceilalţi.
Icter: dificultăţi în a-ţi iubi sinele; nu-ţi permiţi să exişti aşa cum eşti sau nu le permiţi celorlalţi să existe aşa cum sunt.
Îmbătrânire (afecţiuni specifice procesului): incapacitatea de a accepta momentul prezent; sentimente negative nerezolvate, de lungă durată; teamă de a te identifica cu propriul sine.
Impotenţă: idei conflictuale legate de sex; natură emoţională afectată de complexe, fixaţii sau ataşamente nevrotice; obsesii psihice sau frustrări sexuale; teamă, resentimente sau vinovăţie legate de sex şi de relaţiile sexuale; temeri nerezolvate legate de mamă.
Încheieturi (articulaţii): incapacitatea de a-ţi schimba perspectiva; lipsă de flexibilitate emoţională; neacceptare; răni sufleteşti reprimate; resentimente.
Incontinenţă urinară: emoţii excesive; griji legate de controlul emoţiilor; vinovăţie legată de faptul că nu ţi-ai fost loial ţie însuţi.
Indigestie: anxietate; nu înţelegi ce, când, unde şi de ce; senzaţia că toată lumea este împotriva ta; simţi că trebuie să lupţi pentru a-ţi croi un drum în viaţă; teamă de a nu-ţi pierde slujba sau siguranţa.
Infecţii urinare: învinovăţirea altora pentru propriile probleme; te simţi iritat din cauza altor persoane.
Infecţii virale: convingerea că „iei toate virusurile care apar”; ţi se pare că amărăciunea şi urâţenia ascund complet frumuseţea şi binele în viaţă.
Infecţii (în general): mânie manifestată; ostilitate; suspiciuni sau iritare.
Inflamaţii: anxietate; dorinţa de a lovi pe cineva dublată de refuzul de a face acest lucru; frustrare legată de viaţă; mânie reprimată; sentimentul că ai pierdut controlul; senzaţia de neputinţă de a schimba o anumită situaţie; tensiuni acumulate.
Inflamaţii ale piciorului (cu îngroşarea acestuia): încăpăţânare şi lipsă de flexibilitate; teamă constantă.
Inflamaţii (în general): furie; mânie; teamă.
Inimă (probleme ale inimii): blocarea sentimentelor de compasiune sau de respingere; doreşti să te eliberezi de o responsabilitate; ierţi cu dificultate (inclusiv pe tine însuţi); nu simţi că eşti aprobat de cei din jur; probleme familiale supărătoare; resentimente şi/sau răni sufleteşti; te afli într-o relaţie care te face să suferi; violarea legilor iubirii (conştient sau inconştient).
Insomnie: griji legate de gândul că nu poţi face ceea ce trebuie să faci (că nu eşti suficient de bun); reacţie în faţa unor situaţii cu potenţial ameninţător; teamă şi anxietate; tensiuni legate de viaţă; vinovăţie profund înrădăcinată.
Intestine iritabile: absenţa entuziasmului sau a poftei de viaţă; ascunderea anumitor sentimente; respingerea adevăratelor tale sentimente; absenţa dorinţei de a renunţa la control; incapacitatea de a controla o situaţie exterioară; încercarea de a folosi un substitut; incapacitatea de a renunţa la atitudinile obsesive; teamă că nu îi eşti pe plac persoanei iubite; teamă de a te elibera de sentimentele vechi de care nu mai ai nevoie; teamă generată de lipsa mijloacelor de a trăi.
Întinderi musculare: incapacitatea de a-ţi schimba direcţia în viaţă; rezistenţă.
Laringită: emoţii şi temeri reprimate; iritare provocată de o persoană sau o situaţie; mânie refulată; resentimente faţă de autorităţi; teama de a-ţi exprima opiniile.
Leşin: nu eşti dispus să priveşti în faţă o lecţie pe care trebuie s-o înveţi; nu te aştepţi la nimic bun de la viitor; pretext pentru a renunţa la luptă; sentimentul că nu te descurci; teamă de prezent.
Leucemie: depresie profundă; incapacitatea de a-ţi exprima emoţiile; mânie sau rea voinţă; pierderea grea a unui părinte sau a unei poziţii importante în carieră; renunţare sau fugă; sentimentul că situaţia prezentă şi posibilităţile viitoare sunt intorelabile; senzaţia de disperare şi de inutilitate; senzaţia de neajutorare totală.
Leucoree: mânie împotriva partenerului de cuplu; neputinţă; vinovăţie sexuală.
Ligamente: îi controlezi pe ceilalţi sau îi laşi să te controleze; nu eşti capabil de autocontrol.
Limbă: incapacitatea de a savura frumuseţea şi bucuriile vieţii; nu spui adevărul.
Lou Gehrig (sindromul lui): incapacitatea de a-ţi controla propria valoare; negarea succesului.
Lupus: îţi vine să renunţi; râzi în exterior, dar plângi în interior; tristeţe profund înrădăcinată.
Mâini: mâinile au capacitatea de a dărui sau de a primi, de a explora sau de a respinge, de a prinde sau de a da drumul, de a mângâia sau de a ciupi. Mâna dreaptă: dăruire, prindere sau agresivitate. Mâna stângă: receptivitate sau pasivitate. Mâinile sunt asociate cu capacitatea de a accepta sau de a renunţa la anumite idei. Încheieturile mâinilor: cramponare de vechile convingeri depăşite legate de sine şi de viaţă; dezechilibru între dăruire şi primire; autocritică severă şi criticarea altor persoane. Mâini transpirate: te temi să nu faci greşeli; personalitate rigidă, perfecţionist sau dornic să controleze; sentimente inflexibile reprimate, oglindite la nivelul mâinilor; simţi că nu poţi comunica bine din punct de vedere verbal; te temi să nu pari incompetent sau prost.
Mâncărimi: dificultatea de a-ţi accepta situaţia sau destinul; dorinţe neîmplinite; îţi doreşti mai mult decât îţi oferă viaţa; nu te laşi dus de val (viaţă); te simţi inadecvat sau nevrednic; te simţi iritat de cineva sau de ceva.
Mastoidită (apare cel mai adesea la copii): nu doreşti să auzi ceea ce se petrece în împrejurimi; te simţi lăsat pe dinafară, temeri care afectează nivelul de înţelegere.
Mătreaţă: blocarea acceptării de sine; nerăbdare faţă de felul în care acţionează ceilalţi; nevoia intensă ca lucrurile să se desfăşoare exact aşa cum vrei tu.