„Sistemele de sănătate importante din străinătate au alocări semnificative de resurse. Întotdeauna se fac în parteneriat. Fundația și premisele sunt și în România. Mare parte din spitalele publice nu sunt în subordinea Minsiterului Sănătății, sunt în subordinea autorităților locale. Doar cele strategice, institutele, marile centre, sunt în subordinea Ministerului Sănătății. În rest, mare parte au fost gândite să fie în subordinea autorităților locale tocmai pentru că acolo există un acces mai simplu și mai facil la resurse și pot fi mai bine gândite, în funcție de configurația demografică locală, de cum se prezintă județul respectiv.
Până la urmă, oriunde există performanță în sistemul de sănătate - și asta înseamnă că oamenii trăiesc mai mult și mai bine - și au o calitate a vieții superioară. Unde există aceste 3 lucruri, acolo există întotdeauna un parteneriat", atrage atenția demnitarul.
Accesul trebuie să fie mai ușor și rapid al locuitorilor la spitale și medici.
"Dacă nu există voință politică, nu ai cum să construiești nimic. Accesul la servicii, construirea unui nou spital, deci vorbim de un perimetru care înconjoară Bucureștiul, până la urmă dacă trebuie să faci 2 ore până la un spital în București, nu îți vine tot timpul să te duci, chiar dacă situația ar impune-o.
În primul rând, construirea unui spital nou care facilitează un acces imediat al tuturor celor care locuiesc în perimetrul respectiv, este ceva semnificativ pentru starea de sănătate a întregului areal. Apoi facilitarea accesului. Pentru cei care avem o viață activă și ne deplasăm în fiecare zi de la muncă acasă, e banal, dar pentru cineva care este bolnav sau are probleme de mobilitate, care nu se poate deplasa cu mijloacele de transport în comun, acestea împiedică accesul la serviciile de sănătate, oricât de banale ar părea. Un simplu drum la spital este, de cele mai multe ori, cel care îți limitează accesul. Dacă nu ai infrastructură, degeaba ai medici, asistente, orice", spune Andrei Baciu.
Și prevenția este foarte importantă prin derularea programelor de screening.
"Al doilea lucru pe care îl face CJ Ilfov, extrem de important, aceste campanii de screening, fie că vorbim de cancer, tuberculoză. Sunt 12-15 medici deja înrolați în tot județul Ilfov și sunt și alții care urmează să fie înrolați pentru campania de screening. Și este un întreg proces și pentru această parte de tuberculoză. Mai ales în comunități defavorizate. Este ceea ce duce, din punct de vedere al sănătății publice, la mortalitate mai scăzută, pacienți mai sănătoși, calitate a vieții mai bună", afirmă acesta.
Proiectul stomatologic din Ilfov ar trebuie implementat la nivel național.
"Ilfovul zâmbește este un proiect care ar merita extrapolat, România ar trebui să zâmbească mult mai mult, poate fi replicat la nivel național. În România, dacă există turism medical care se face către noi, este în serviciile stomatologice, și care sunt extraordinar de scumpe în străinătate, aproape inaccesibile.
Faptul că acest lucru este demarat pentru oamenii care ar avea nevoie, care au un acces dificil. Îți redă demnitatea umană, este mai mult decât medicină, sănătate.
Lucrurile care țin de infrastructură, acces, prevenție, deși sunt decontate și serviciile stomatologice, de cele mai multe ori persoanele nevoiașe nu au un acces suficient. Lucrurile astea țin de o viziune. Ce nevoi sunt în Ilfov? Să ajungem mai repede la spital, avem nevoie să ajungem mai repede la un medic", conchide medicul.