Marile companii energetice de stat, proiecte mari, investiții pe măsură

Marii jucători din domeniu dau asigurări că producția de energie a României va crește, iar acest lucru înseamnă investiții în infrastructura energetică existentă, în dezvoltarea de noi surse de energie și în diversificarea portofoliilor. Situația energetică a țării și importanța investițiilor a fost unul dintre subiectele dezbătute în cadrul conferinței RO 3.0 „Kickstart 2025, predictibilitate, investiții, dezvoltare”,  organizată de Antena 3 CNN.

Planurile companiilor energetice de stat prevăd investiții foarte mari, care vor permite în următorii ani să rămână un jucător important în acest domeniu. Creșterea producției în grupurile energetice pe bază de gaze naturale, construirea noilor unități nucleare de la Cernavodă și a minicentralelor nucleare, retehnologizarea și punerea în funcțiune a unor noi hidrocentrale, creșterea capacității de transport a gazelor naturale sunt proiectele strategice care vor ajuta România să-și întărească sistemul energetic.

Transgaz a atras într-un singur an peste 230 mil. euro fonduri europene

Transgaz, compania națională de transport a gazelor naturale, a atras anul trecut fonduri europene de peste 230 milioane de euro și, în mare parte, acești bani au fost trași. „83 de milioane de euro, sumă nerambursabilă, deja au fost trași pentru gazoductul Tuzla - Podișor care preia gazele din Marea Neagră, unde, la ora actuală, am finalizat procesul în proporție de circa 90%. Vor beneficia de gaze peste 500 de mii de locuitori și peste 1.500 de instituții publice”, a explicat Ion Sterian, director general Transgaz. De asemenea, anul acesta a început construcția conductei Jitaru - Ghercești, iar 19 localităţi din judeţele Olt şi Dolj, aflate pe traseul conductei, vor fi beneficiarele directe ale acestei investiţii derulate de Transgaz, prin alimentarea lor cu gaze. Conducta a fost declarată „proiect de importanță națională” și este parte a unui proiect mai larg ce are ca scop primordial majorarea capacității de depozitare, injecție și extracție a depozitului subteran de înmagazinare de gaze Ghercești al filialei Depogaz a Romgaz. După ce la mijlocul lunii decembrie în Republica Moldova intra în vigoare stare de urgență energetică pe fondul incertitudinii privind livrările de gaze naturale de către compania rusă Gazprom către regiunea transnistreană şi atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, aceasta a fost ridicată la sfârșitul săptămânii trecute. Traversarea cu bine a unei situații critice de către Republica Moldova s-a datorat companiei Transgaz, care a avut rolul principal în gestionarea acestei situații, a mai subliniat Ion Sterian, directorul general Transgaz.

Capacitatea fabricii de combustibil nuclear se dublează

Și Societatea Națională Nuclearelectrica are în derulare sau în plan investiții foarte mari în creșterea producției. Dublarea capacității de producție a fabricii sale de combustibil nuclear de la Pitești pentru acoperirea nevoilor noilor reactoare 3 și 4 de la centrala Cernavodă în următorii ani este unul dintre noile proiecte anunțate de către conducerea companiei.

Pe lângă construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, unde se mențin termenele de finalizare 2030, respectiv 2031, începerea lucrărilor de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă, proiectul minireactoarelor americane de la Doicești, Nuclearelectrica are în plan și reluarea producției de apă grea la combinatul de la Halânga, a cărui activitate a fost oprită în 2016. Nu în ultimul rând, se are în vedere construirea unei noi fabrici de procesare a minereului de uraniu la Feldioara, județul Brașov, după ce fosta unitate a fost închisă. Aici ar urma să fie prelucrat minereul care va fi extras odată cu deschiderea unei noi exploatații de uraniu la Tulgheș - Grințieș, în județul Neamț. Prin realizarea acestor investiții, România va reuși să reia ciclul integrat de producție al energiei nucleare. „Ne preocupăm și de domeniul sănătății, prin intermediul producerii de izotopi medicali, un proiect pe care l-am început în parteneriat cu Framatome, pentru a putea trata câteva tipuri de cancer. Aceasta ar fi iarăși o producție unică în Europa”, a mai declarat Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, precizând că până la finalul anilor 2027-2028 vom avea acești izotopi.

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost arestată după ce s-a aflat ce i-a făcut unui elev. Ea susține că este o țintă pentru că „arată prea bine”

Hidroelectrica, investiții de 500 mil. euro în 2025

Sunt proiecte de anvergură și în ceea ce privește energia hidroelectrică, iar numai anul acesta investițiile se vor ridica la 500 milioane de euro. „Porțile de Fier s-au construit undeva în 7-8 ani, de la început, până au deviat Dunărea, până au montat stavilele și așa mai departe. Astăzi, o retehnologizare, de exemplu, la Vidraru, durează aproximativ un an și jumătate pentru proiectare și 5 ani pentru execuție. Deci 6,5 ani doar ca să schimbăm echipamentele. Licitațiile sunt foarte complicate”, a explicat Karoly Borbely, președinte al Directoratului Hidroelectrica. Compania mai are astăzi patru centrale începute înainte de 1989 și nepuse în funcțiune. Una dintre marile probleme cu care se confruntă compania sunt atacurile permanente ale activiștilor de mediu care încearcă să blocheze investițiile. „Ne chinuim cu  activiștii de mediu. Achiziții aprobate în CSAT, Guvern, declarate strategice și totuși avem probleme”, a atras atenția Karoly Borbely. Răstoliţa va fi prima hidrocentrală începută înainte de 1989, blocată zeci de ani, care va fi terminată chiar anul acesta. Investiţia a costat sute de milioane de euro şi va însemna 30 MW noi pentru sistemul energetic național. Peste 90% din lucrări sunt deja finalizate.

Se așteaptă 3.300 MW noi

Până la finalul acestui an, sistemul energetic românesc ar urma să aibă în plus o capacitate de circa 3.300 MW, a declarat la rândul său ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Principalele proiecte care sunt așteptate să se finalizeze sunt:

-Centrala pe gaz de la Iernut – 430 MW de producție în bandă;

-Punerea în funcțiune a hidrocentralei Răstolița – 30 MW de capacitate flexibilă;

Centrala în cogenerare de la Năvodari – 80 MW pe gaz; -Proiecte private finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)– „Estimăm punerea în funcțiune a 1.200 - 1.500 MW din surse regenerabile și alte capacități moderne”;

-Termocentrala pe gaz de la Mintia – primii 1.000 MW ar putea fi conectați la sistemul energetic național până la finalul anului;

-Dublarea capacității de stocare în baterii, până la 400-500 MWh, proiecte cofinanțate din PNRR.

„Energia trebuie să fie, în primul rând, sigură, în al doilea rând accesibilă ca preț și competitivă pentru mediul privat și economic, iar în al treilea rând, dacă se poate, curată. De fapt, asta în sine e o schimbare de paradigmă, pentru că și Comisia Europeană nu se mai referă la energie verde, ci la energie curată, deci inclusiv energie nucleară, ceea ce pentru România este un lucru bun.”

Sebastian Burduja, ministrul Energiei