Deși România are capacitatea de a asigura necesarul de carne din producția internă, acest lucru nu se întâmplă.
"Discutăm de dezvoltarea sectorului agricol la nivel național. Din nefericire vedem că avem 85% din consumul de carne de porc asigurat extern, în condițiile în care noi suntem o țară care produce foarte multe cereale. Mi se pare inadmisibil și, sub acest aspect, cred că este pentru noi marea provocare să vedem ce să facem pentru a produce această carne pe care o consumăm în interior. Sigur, avem piețe externe nenumărate dar să vedem cum rezolvăm această chestiune a consumului intern. Pe de altă parte, suntem pe o gheață foarte subțire pe sectorul de lapte", spune acesta.
Fermierii au la dispoziție 2 ani pentru a se conforma dispozițiilor de mediu impuse de UE.
"Sigur că de la nivelul Parlamentului European venim cu niște direcții legate de ce se întâmplă pe partea de mediu dar eu cred că, în ceea ce s-a pus în momentul de față în acest PNS (Planul național strategic n.red.), nu sunt chestiuni care să fie inapropiabile pentru fermieri. Cred că fermierii vor putea să acceseze aceste scheme de plată. Ne-am asigurat în regulamentul european că primii 2 ani vor fi doar de învățare, și nu vor fi sancționați dacă vor încălca aceste condiții de mediu. Polonezii, de exemplu, nu mai accesează condițiile de mediu în întregime, spunea comisarul european pentru agircultură, tocmai din cauza acestei rezerve. În România sunt convins că vom găsi soluția să determinăm fermierii să facă acest lucru", explică europarlamentarul.
Zonele rurale au nevoie de dezvoltarea infrastructurii.
"Suntem mereu în această paradigmă a acestei birocrații excesive. Nu este doar în România, este peste tot. Marea provocare pentru noi în acest exercițiu financiar, unde avem foarte mulți bani de cheltuit, va fi reducerea birocrației. Spațiul agricol nu înseamnă numai fermieri. Zonele rurale au nevoie de o dezvoltare pe toate palierele. Pentru că cei care merg să se ancoreze în spațiul rural, tinerii fermieri, dar nu numai, au nevoie de școală, sănătate - dispensare, infrastructură rutieră", afirmă oficialul.
Vor fi acordate fonduri europene și fermierilor cu vârste peste 40 de ani pentru a încuraja întoarcerea acasă a celor din diaspora.
"S-a prevăzut în acest nou regulament Politica agricolă comună, faptul că și cei care au peste 40 de ani să aibă posibilitatea să acceseze fonduri europene din Pilonul II de dezvoltare. Am văzut foarte muli români din ferme din Europa care spuneau care s-ar fi întors acasă dar nu mai aveau sub 40 de ani să acceseze aceste fonduri. Vor fi accesibile aceste fonduri din iulie. Sunt foarte mulți bani puși la dispoziție pentru diaspora astfel încât să se poată întoarce acasă. Avem nevoie de forță de muncă, care este în momentul de față un factor limitativ în dezvoltarea sectorului agricol și nu numai. Cel mai important este omul care conduce utilajul.
Sunt convins că România are o șansă uriașă și prin eforturile pe care noi le facem vom reuși să garantăm, pe de o parte securitatea alimentară la nivel național și mondial. În 2050 vom fi 9,2 miliarde de oameni. Este important și ce va fi după noi pentru că va trebui să facem politici durabile", afirmă Daniel Buda.