Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest moment, este important cum ne poziționăm în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene și cum ne reconfigurăm marile proiecte naționale de investiții, a fost una dintre concluziile Conferinței „Steps For Tomorrow - Leadership & Growth. Competitivitate inovație și investiții”, organizată ieri de Antena 3 CNN. Participanții, reprezentanți semnificativi ai mediului de afaceri, ai Guvernului și Parlamentului au subliniat că economia României este destul de fragilă în acest moment, iar din această perspectivă avem nevoie de fondurile europene și de atragerea de investiții. Din acest motiv, avem nevoie de bani europeni, dar și de investiții. Pentru aceasta, este important ca țara noastră să se poziționeze cât mai inteligent și cât mai devreme față de obiectivele de competitivitate ale Uniunii Europene.
Într-o intervenție în direct de la Bruxelles, comisarul european Roxana Mînzatu a spus că Europa se află într-o etapă de mobilizare în care încearcă ca statele să lucreze mai mult împreună. „Vrem să lucrăm mai mult împreună în Europa, de aceea vom și finanța prin viitorul buget multianual lanțurile valorice strategice europene. Vorbim despre o abordare în care să investim de la materia primă până la produsul finit, în industrii, sectoare, lanțuri valorice care să fie pe cât posibil amplasate în Europa”, a declarat Mânzatu în cadrul conferinței.
„Suntem într-o etapă de mobilizare. Avem încredere, dar suntem și foarte conștienți de decalajele care există între Europa și alți competitori, mai ales din perspectivă economică. Și pornind de la aceste realități, există domenii în care Europa poate să-și consolideze poziția, dar și domenii în care pierde, cum ar fi automotive. Atunci, în funcție de aceste realități ne ghidăm investițiile, măsurile legislative, pentru a ne asigura că Europa, economia europeană, își recapătă suflul, se poziționează mai puternic în competiția globală. Este o perspectivă mobilizantă cea pe care o avem aici la Bruxelles, ne uităm la ce bani trebuie să investim în economie, la simplificarea legislației, la eliminarea anumitor componente birocratice. Promovăm acest concept, produs în Europa, made în EU, care poate să însemne fără îndoială și produs în România. E important ca România să se poziționeze cât mai inteligent și cât mai devreme în interiorul acestor obiective”, a mai subliniat Roxana Mînzatu.
Dacă vorbim doar despre apocalipsă, efectul se vede în economie
Principala șansă a României pentru relansarea economică o reprezintă creșterea investițiilor și absorbția banilor europeni disponibili pentru țara noastră până în luna august. A spus-o secretarul general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea, care, prezent în cadrul conferinței, a declarat că „dacă noi în economia noastră și în spațiul public vorbim doar despre apocalipsă, despre tăieri, despre cât de greu va fi, deficit uriaș, incapacitate de plată, efectul se vede și s-a văzut, din păcate”.
„Se lucrează, astăzi ar trebui la ședința de guvern extraordinară programată la ora 18:00 să avem pe masă ordonanța pentru administrație și planul de relansare economică, care sunt piese obligatorii pentru a putea avea Legea Bugetului de Stat prezentată în Parlament.
Sunt teme importante, din punctul meu de vedere, iar ideea de relansare economică, de a discuta despre ce putem să facem bine în România e o idee importantă. Este dovedit faptul că atunci când vorbești numai despre rele, percepția publică se activează în această zonă – începi să consumi mai puțin, să fii mai rezervat în ceea ce ți-ai propus să faci, lucru care se vede în economia românească, a scăzut abrupt consumul, lucru observat și de către guvernatorul BNR. (…) De aceea cred că e foarte important ca împreună cu mediul de afaceri, pe bază realistă, să vorbim despre relansarea economică care e la îndemâna noastră, având în vedere bugetul pe anul 2026, noul cadru financiar multianual și toate fondurile care sunt azi la dispoziția Guvernului României. Sunt acolo în jur de 11 miliarde de euro care trebuie atrași în economia românească până în august. E principala noastră șansă, să creștem investițiile, să folosim banii europeni, să-i atragem pe toți și aici nu e doar un efort al guvernului, trebuie să fie un efort al nostru împreună – politic, administrație și mediu de afaceri”, a declarat Ștefan-Radu Oprea în cadrul conferinței.
Drumul electrificării și realitatea paralelă din România
La rândul său, George Agafiței, directorul de Afaceri Instituționale și Reglementări PPC România, a subliniat că Europa nu mai poate fi întoarsă de pe drumul electrificării, dar România are unele probleme în acest domeniu. „În primul rând, Europa este pe un drum al electrificării de la care nu se mai poate întoarce. Nu putem să mai dăm înapoi. Dar, în România, cumva trăim într-o realitate paralelă, pentru că de patru ani avem o schemă de sprijin generalizată pentru energia electrică: eu beneficiez de discount la energie, dumneavoastră beneficiați și toată lumea beneficiază. De patru ani vorbim despre identificarea consumatorului vulnerabil, fără să fim capabili să dezvoltăm o bază de date care, într-adevăr, să ne ajute să acordăm ajutoare sociale acolo unde este nevoie de ele, și nu într-un mod generalizat”, a spus Agafiței.
„În loc să ținem niște prețuri joase la energie, iar ulterior să recuperăm din producție, din impozite, de exemplu, preferăm să avem impozite și TVA pe partea de energie, accize și alte taxe, în loc să lăsăm energia la un nivel scăzut și să obținem același lucru, dar multiplicat, din produse finalizate în România. Aici este ideea aceasta de a obține ușor, dar puțin. O idee pe care, din păcate, mergem de 35 de ani. Și care, mă rog, pentru statul român, s-a dovedit câștigătoare în perioada aceea a exploziei prețurilor la energie, pentru că a avut ce să raporteze ca încasări suplimentare.
Da, însă doar pe o perioadă scurtă. Pe termen mediu și lung nu are nicio perspectivă”,
Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu
Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României
Cu cele 4 miliarde de euro care trebuie investite pentru ca cele 100 de miliarde de metri cubi de gaze să ajungă în rețeaua națională anul viitor, Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze offshore al Uniunii Europene și cel mai mare proiect energetic derulat de România. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de explorare și producție, a subliniat în cadrul intervenției sale că impactul estimat în PIB al proiectului este de circa de 40 miliarde de euro, iar cel asupra încasărilor la bugetul de stat la 20 miliarde de euro pe durata sa de funcționare. Și în ceea ce privește amprenta de carbon proiectul stă foarte bine, ea fiind de 8 ori mai mică decât media pentru proiectele offshore, a mai precizat reprezentantul OMV Petrom.
Philip Morris și conceptul „Made in Romania”
Compania Philip Morris România demonstrează că produsele „Made in Romania” pot fi unele de succes.
Inovația viitorului fără fum, respectiv produsele din tutun încălzit, au permis companiei să realizeze o investiție de 730 de milioane de dolari în retehnologizarea fabricii din Otopeni, ea fiind transformată dintr-o unitate de producţie a ţigaretelor într-un centru high-tech pentru consumabile destinate produselor fără fum. “(…) 90% din producția noastră merge la export și vorbim despre un produs finit, de mare valoare, către țări importante precum Japonia. 40% din producția noastră merge către piața japoneză, cu o contribuție semnificativă la balanța comercială a României”, a spus Roxana Pîntea, director External Affairs la Philip Morris România.
„Este un sector care a crescut an de an într-o manieră explozivă. Nu suntem singurii care exportăm, dar am început de la o sumă de 20–30 de milioane de dolari și am ajuns la peste un miliard de dolari în 2024. Este o industrie care a demonstrat că se poate reinventa, că poate investi în inovație, că poate realiza un produs bazat pe știință și că poate face din România și din Uniunea Europeană un producător relevant la nivel global. Aș vrea să subliniez că acest tip de produs se fabrică în trei țări, în fabricile noastre din Italia, Grecia și România, deci în Uniunea Europeană. Toate aceste trei facilități de producție acoperă 75% din totalul exporturilor acestui tip de produs la nivel mondial”, a mai subliniat Roxana Pîntea.
Citește pe Antena3.ro
