Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Forma de alfabetizare digitală trebuie să existe, să lucrăm în direcția asta dar trebuie să adaptăm modul în care statul de raportează la cetățeni și la companii, într-o formă foarte accesibilă. Atunci când vom ajunge să avem aceeași interacțiune, chiar și cu o aplicație de social media, când vrem să mergem la cumpărături. De exemplu, când vrem să cumpărăm legume de la un producător local, indiferent că stai ân Alexandria, Bucuești, Brăila, atunci va fi mult mai simplu. Acesta este dezideratul pe care ni-l propunem.
Nu vom putea să facem aceste lucruri până când nu vom avea proiectul de cloud dus la capăt. Din 12achiziții, 6 sunt făcute, 2 sunt în evaluare și în 4 se lucrează la caietul de sarcini și urmează să fie deschise. Avem de lucru foarte mult. Am încredere că vom reuși să ne încadrăm în țintele pe care și le-a asumat România prin PNRR, adică 70% din cadrul guvernamental să fie funcțional până la finalului anului 2024 și 100% până în toamna anului 2025. Iar această migrare a bazelor de date de la zona administrației publice local până la universități, finanțe, MAI să poată să fie făcută până la finalul anului 2025 integral.
Ceea ce face astăzi România, Republica Moldova a făcut în urmă cu 8 ani
Dar până atunci avem lucruri simple care se pot face și, chiar dacă R.Moldova este mult în urma României din punctul de vedere al dezvoltării economice, pe zona de digitalizare a reușit să aibă un avans foarte mare. Știu că nu sună bine pentru România, dar ceea ce face astăzi România, Moldova a făcut acum vreo 7-8 ani. Am o discuție foarte bună cu cei din guvernul R.Moldova, am luat deja o parte din codul sursă oficial reglementat a zonei de servicii publice a lor. Urmează să intrăm pe modul separate și o parte din acele documente care sunt deja în administrația locală sau centrală care sunt în baza lor de date, să nu mai fie solicitate oamenilor atunci când se duc s ă depună un proiect, să înmatriculeze o mașină, când cer un certificat de producător sau cer subvenția de la APIA.
Modelul de la Alexandria trebuie să fie promovat la nivel național
Referitor la legea interoperabilității, eu am inițiat-o și am lucrat-o cu mai mulți colegi în urmă cu 7-8 luni. Este adoptată, este un succes foarte mare dar legislația subsecventă încă este în aer. Una dintre priorități este să lucrăm la legislația subsecventă pentru că degeaba avem cadrul legal dacă nu se aplică. Trăim într-un paradox din punctul ăsta de vedere și modelul din Alexandria este inspirațional pentru toată România. Vreau ca modelul de la Alexandria să fie promovat intens la nivel național, să rămână model de bună practică pentru toate piețele din România.
România nu înseamnă doar orașele mari, înseamnă și orașe cu 7-15.000 de locuitori și noi trebuie să ajungem până acolo. Iar faptul că s-au digitalizat atât de bine serviciile în zona alimentară vine ca o mănușă, în contextul în care am văzut în media foarte multe produse toxice pentru consumatori pe piețele din România.
Prin acest sistem, cu acest cod QR simplu poți să ai trasabilitatea acelui produs, să vezi cine e producătorul, cine vinde, crește și responsabilitatea. Luând modelul Franței, poți să vezi prețul cu care a plecat de la producător și cu cât se vinde la raft. Scopul nostru este să-i protejăm pe oameni", explic
