Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Din păcate, evoluția climatică din țara noastră, mai ales dintr-o climă temperat-continentală moderată spre o climă temperat- excesivă, a făcut să avem acum numai două anotimpuri iarnă și vară. Primăvara și toamna s-au redus foarte mult ca timp de tranziție, ceea ce avut ca rezultat nemaiproducerea acelor ploi de lungă durată, de intensitate mică, care perforau stratele superioare de sol și alimentau pânza freatică. La momentul acesta, dacă nu ne grăbim foarte tare să facem o strategie de managemnt al apei pe bazein hidrografice, astfel încât să luăm măsuri de combatere a eroziunii solului pentru a întârzia scurgerea pe versanți a apei și a favoriza fenomenul de infiltrare. Vedeți că apa în natură are două circuite. Unul subteran și unul suprateran, prin evaporare, precipitații care ar trebui să se întoarcă de fapt în subteran.
Folosim foarte multă apă din subteran, secătuim rezerva strategică de apă a României dacă nu o mai alimentăm. Măsurile de alimentare sunt undeva în zona înaltă. Acolo, pe lângă măsurile de împădurire, trebuie să luăm măsuri măsuri urgente de combatere a eroziunii solului, astlfe încât să lungim versantul. Pentru că intensitatea ploii este foarte mare, ne pică într-o jumătate de oră 1oo litri/mp. Dacă nu reținem apa din ce în ce mai mult pe versant ca să perforeze în stratele inferioare, să alimenteze, deja cursurile de apă din România și-au diminuat deja foarte mult debitele. Mai ales în zona de curbură", explică specialistul.
Totodată, și agricultura are de suferit din cauza lipsei măsurilor de combatere a eroziunii solului.
"Neluând măsurile de combatere a eroziunii solului, producem deficiențe și în terenul agricol. Apa vine foarte repede, intensitatea este foarte mare, cară o grămadă de pământ care poluează, sărăcește solul în nutrienți. Pentru noi, la momentul ăsta, ne trebuie o strategie națională de combatere a eroziunii solului pe zonele înalte, astfle încât să alimentăm și izvoarele, și să reținem cât mai mult strat fertil acolo unde este dizlocat de ploaie.
Problema este intensitatea și repartiția ploilor într-un an de zile. Aici trebuie să umblăm cu această strategie, pe sistem integrat al apei din bazinele hidrografice astfel încât să cumulăm partea de pădure, apă, îmbunătățiri funciare, măsuri ecologice", precizează Nicolae Mărăcine, precizând că problema mare este reprezentată de înmulțirea anilor secetoși, în defavoarea celor ploioși, ceea ce supune România, mai ales regiunile din sud- est, unui proces de deșertificare destul de intens și rapid.
Conferința a fost transmisă live pe site-ul antena3.ro, jurnalul.ro si pe paginile de Facebook ale Antenei 3 CNN şi Jurnalul.
