Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România are toate șansele ca la sfârșitul acestui an să depășească borna de 1.250 km de autostradă deschiși circulației, a fost anunțul făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, în cadrul conferinței Income Magazine Corporate „România, în sfârșit la drum: Infrastructura rutieră, investiții record, provocări uriașe”, organizată de Antena 3 CNN.
Dacă la sfârșitul anului trecut lungimea autostrăzilor din România creștea cu doar 48 de kilometri, anul acesta am putea avea în plus 140 km, o cifră greu de imaginat în urmă cu câțiva ani. La începutul lunii noiembrie, România avea 1.122 km de autostrăzi și drumuri expres, 777 km în execuție și 646 kilometri în licitare. Conferința, care a reunit autorități guvernamentale, din domeniul transporturilor și reprezentanți ai marilor companii de infrastructură, a prezentat obiectivele majore ale României în materie de dezvoltare rutieră și stadiul proiectelor de autostradă și drumuri expres aflate în lucru, precum și problemele cu care se confruntă domeniul.
Ce autostrăzi vor fi date în circulație în 2024
Prezent la dezbateri, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a enumerat care vor fi loturile de autostradă finalizate până la sfârșitul acestui an, ceea ce îi va permite României să deschidă 140 km de autostradă și drumuri rapide. „Eu sunt convins că cifra (140 km finalizați până la sfârșitul anului –n. red) poate să rămână, cu condiția ca episodul timpuriu de iarnă să se oprească rapid. Eu sunt convins, din ce am văzut pe site-urile specializate de vreme, că acest episod va fi unul scurt”, a subliniat acesta. Printre proiectele prioritare care vor fi finalizate până la sfârșitul anului se numără autostrada Buzău -Focșani, parte din A7 Moldova, care va lega municipiile Buzău și Focșani pe aproximativ 82 km. În plus, pe ruta Craiova - Pitești, se anticipează finalizarea tronsonului 1, de aproximativ 17 km, și a unei părți din tronsonul 4, de aproximativ 20 km, facilitând conexiunea cu autostrada A1 (București - Nădlac). „Ne propunem ca drumul expres Craiova - Pitești să fie conectat de A1, astfel încât să se poată circula la profil de drum de mare viteză între Craiova și București”, a declarat el. „Totodată, ne-am propus să finalizăm cei 2 km aferenți autostrăzii A0 pe sectorul nordic, să putem să conectăm și cu DN 2 centura la profil de autostradă a Bucureștiului. În felul ăsta vor fi legate DN1 de A3 și DN2 punând astfel în valoare și cei aproximativ 9 km rămași executați, dar rămași fără descărcare, de pe lotul 2”, a mai spus oficialul. Acesta a menționat și stadiul avansat al secțiunii 5 din autostrada Sibiu - Pitești, un proiect-cheie pentru Coridorul paneuropean 4. „După discuții cu antreprenorul italian, sunt optimist că vom putea deschide anul acesta 17 km din această secțiune,” a afirmat el, precizând că lucrările geotehnice au necesitat temporar restricționarea circulației pe altă secțiune a autostrăzii.
Totodată, pe segmentul Ploiești - Buzău al autostrăzii A7, progresul lucrărilor este bun, însă piața materialelor de construcții întâmpină provocări. „Problemele de livrare a tablierelor metalice și a grinzilor încetinesc calendarul unor companii. Sperăm să menținem termenele și să deschidem și aceste loturi până la finalul anului”.
Ce ne va aduce 2025
În perspectiva anului 2025, președintele CNAIR a subliniat că proiectele rutiere aflate în execuție acum ar putea aduce noi tronsoane de drumuri și autostrăzi finalizate, însă realizarea integrală a obiectivelor depinde de sursele de finanțare și de stabilitatea aprovizionării cu materiale. „Anul 2025 vine practic cu realizarea integrală a autostrăzii A7 Moldova până la Pașcani, finanțată integral din PNRR. Sunt convins că va fi finalizată anul viitor, și așa vor fi puși în valoare toți cei 320 km ai acesteia. Vor fi demarate capetele A8 și va fi finalizat drumul expres Craiova - Pitești”, a mai punctat șeful CNAIR.
Citește pe Antena3.ro
Comarnic - Brașov, autostrada visurilor
Una dintre cele mai așteptate autostrăzi din România este Comarnic - Brașov. Legat de acest subiect, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a spus: „A existat un studiu vechi, traseul nu a mai putut fi respectat, nu mai era oportună investiția pe acel traseu. Avem un studiu de fezabilitate în execuție, acesta va fi transferat către compania înființată de Ministerul Transporturilor (Compania Națională de Investiții Rutiere - CNIR, n. red). Inițial, costurile pentru realizarea acestei autostrăzi au fost evaluate la 9 miliarde de euro, dar în urma revizuirii unor aspecte tehnice ale proiectului s-a ajuns la reducerea acestora la 5,7 miliarde de euro, a spus șeful CNAIR. Astăzi sunt în lucru centurile ocolitoare ale localităților Comarnic, Bușteni şi Azuga, iar prin realizarea lor o mare problemă de trafic va fi rezolvată în zonă. Finalizarea studiului de fezabilitate este programată pentru anul 2025.
Adrian Câciu, ministrul Proiectelor Europene: „Sursele de finanțare sunt acum mai mari decât a avut România vreodată”
Prezent la conferință, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că sursele de finanțare de care dispune România în acest moment sunt mai mari decât au fost vreodată.
„Sursele de finanțare sunt acum mai mari decât a avut România vreodată. Cumulat, undeva depășim 20 miliarde de euro, cu diferite termene. Niciunul dintre termene nu mai trebuie așteptat să se închidă, ca să nu mai pierdem bani. Banii sunt mai ieftini cu cât sunt folosiți mai repede. Dacă discutăm de surse de finanțare care vor veni… la CE infrastructura rutieră va primi noi finanțări din politica de coeziune, urmărindu-se ranforsarea infrastructurii grele. Pentru România înseamnă un bonus, discutăm de poduri, drumuri. Dincolo de ce avem alocat, din estimările mele putem să avem încă 20 miliarde după 2027.
Fac un apel, parteneriatul dintre stat, cel care finanțează, constructor, autorități, trebuie să fie de tip ceas elvețian. Acolo unde nu funcționează lucrurile, cei responsabili trebuie strânși la masă. Tot fluxul trebuie să meargă dacă vrem să folosim optim banii. Când ne judecați pe deficit, să știți că A7 se duce pe deficit. Dacă facem acest efort, merită să facem această datorie. Dacă vom pierde timp și nu vom avea un parteneriat real, rămânem și cu deficit, și cu lucrări nerealizate. Toți trebuie să fim alerți, nu trebuie să fim liniștiți. O țară cu infrastructură ridicată are o competitivitate ridicată”, a declarat Adrian Câciu în cadrul dezbaterilor.
300 milioane de tone de agregate sunt necesare în perioada 2022-2030 pentru realizarea proiectelor de infrastructură de transport, estimează Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale, care atrage însă atenția că România are încă o valorificare ineficientă a resurselor minerale.
Cristian Erbașu: „Constructorii se lovesc de trei probleme majore - forța de muncă, birocrația și finanțarea”
La rândul său, Cristian Erbașu, director general al companiei Erbașu Construcții, a pus accentul în intervenția sa pe cele mai importante probleme de care se lovesc constant marii constructori din România.
„Atmosfera generală din țară din ultimii 5-6 ani se îmbunătățește din punct de vedere al investițiilor. Au fost îngrijorări legate de capacitățile constructorilor de a face față investițiilor. În continuare avem problema forței de muncă, ea există și nu se va rezolva niciodată, vom căuta soluții. Există în ultima vreme interes din partea unor companii care au posibilitatea de a mări capacitatea forței de lucru și acest lucru s-a văzut. A doua mare problemă o reprezintă finanțarea constructorilor, e pentru prima dată când avem un număr atât de mare de proiecte mari. Să treci într-o perioadă mică de la proiecte de zeci de milioane la proiecte de sute de milioane… piața bancară nu e pregătită să acopere aceste lucruri. În domeniul construcțiilor necesarul finanțării e mare și pe perioade lungi. A treia mare problemă e birocrația. În contextul unor proiecte de mare anvergură, care trebuie să aibă un ritm mare de execuție, birocrația nu reprezintă doar o frânare, dar aduce dificultăți financiare majore.
E bine că am ajuns în situația asta, că avem proiecte și mari, și multe. Ar fi fost bine să fie mai devreme, dar e bine că le avem și vor fi și pe o perioadă de cel puțin 10 ani de zile de acum înainte”, a declarat Cristian Erbașu în cadrul conferinței.
„Din statistici rezultă faptul că prețurile s-au stabilizat în ultimii ani, și asta ajută constructorii. Dacă au fost escaladări de prețuri, au fost tot în zona resursei umane. A fost cea mai mare creștere din UE în ultimii doi ani. În zona materialelor e o probleme de lipsă de resurse, atât în ce privește partea de minerale, cât și ce privește metalul. E clar că și războiul din Ucraina a afectat piața, acum ea s-a așezat. Dacă fabricile de uzinare fac față totuși și reușesc să deruleze proiectele, montarea lor în teren suferă, din nou din cauza forței de muncă. Tot acolo ajungem. Și mai e o problemă, știm că în ultimii ani se solicită soluții alternative. Nu întotdeauna aceste soluții pentru protecția mediului nu sunt la îndemână. Trebuie să mai progresăm și aici și să facem anumite modificări”.
Cristian Erbașu
Radu Spirea, Vesta Investment: „Semnalizarea este Cenușăreasa construcțiilor de drumuri în România”
Un alt aspect abordat în cadrul conferinței a fost legat de problema semnalizării rutiere. Reprezentantul companiei Vesta Investment, Radu Spirea, a subliniat presiunea foarte mare pusă pe companiile de signalistică înainte de finalizarea marilor proiecte de infrastructură.
„Avem materiale, suntem o firmă românească de producție de materiale integrate. În peste 30 de ani de când suntem pe piață am putut să ne adaptăm cerințelor majore din ultimii ani. Dacă proiectantul trebuie să fie curtat la început, noi cu semnalizarea suntem ultimii, din toate punctele de vedere. Noi ca și valoare din drum suntem până la 2%. Problema e alta, gândiți-vă la o investiție majoră… venim noi, ultimii, cu o lună înainte de data convocării comisiei de recepție, și ni se zice «Faceți semnalizarea!». De vreo 20 de ani România e pe primul/ultimul loc la accidente. De anul viitor vor fi bulgarii. Cum facem să nu mai fie răniți pe șosele? Sunt trei variante: vehiculul, legislația (chiar anul acesta s-a rezolvat, s-au făcut doi pași importanți), și infrastructura. Dacă pentru infrastructură sunt sume mari și timpi mari, pentru semnalizare, pe marile proiecte ni se dă o lună, maxim două. Asta înseamnă rabat de la calitate uneori”, a declarat Radu Spirea.
Ramona Oprea, Deltabloc Ro: „Parapetul există pe drumuri ca să ne salveze viața”
Ramona Oprea, country manager Deltabloc Ro, a vorbit despre importanța parapetului pe drumuri și modul în care acesta ajută la salvarea vieților în cazul accidentelor rutiere. „Da, acel parapet de beton există pe drumuri să ne salveze viața. La baza lucrărilor noastre e motivația de a avea zero persoane decedate în urma accidentelor rutiere. Putem ajunge aici creând parapete care să-și facă pe deplin rolul. În sensul acesta am lucrat în ultimii patru ani cu cei de la CNAIR și am instalat peste 265 km de parapete. Situația s-a îmbunătățit foarte mult în ultima vreme. Din păcate noi, cu siguranța rutieră, împreună cu semnalizarea, suntem ultimii care intrăm în bugete și lucrurile se desfășoară cu mare rapiditate, lăsând la o parte că tot ce înseamnă parapete înseamnă inovație tehnologică. Nu venim doar cu parapete de beton, ci cu parapete cu sistem de retenție și fonoabsorbante și considerăm că prin parteneriatul pe care îl avem cu CNAIR am reușit să îmbunătățim traficul și să asigurăm siguranța participanților la trafic”, a declarat Ramona Oprea în cadrul conferinței.
