Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fenomenul a fost însă agravat la noi de specificul pieței interne, lipsa cronică a investițiilor, întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră, dar și de distorsionarea percepției asupra pieței din punctul de vedere al consumatorilor, din cauza milioanelor de facturi emise greșit în această perioadă. Autoritățile promit însă că vor remedia în cel mai scurt timp posibil aceste neajunsuri, atât din punctul de vedere al producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor, cât și al consumatorilor, a fost concluzia desprinsă din dezbaterile care au avut loc, ieri, în cadrul Conferinței naționale „Reconectarea încrederii între consumatori, instituții și operatori - ieșirea din criza facturilor”. Conferința a fost realizată de Antena3, singurul canal de știri din România partener CNN International, împreună cu cotidianul Jurnalul, în cadrul proiectului media România Inteligentă.
Din perspectiva autorităților, una din principalele măsuri căreia trebuie să i se acorde prioritate maximă este reluarea investițiilor în sectorul energetic, pentru că în ultimii 10 ani nu s-a mai întâmplat nimic notabil aici. Prezent la dezbateri, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a trecut în revistă marile proiecte care vor fi demarate în perioada următoare cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și prin Fondul de Modernizare pus la dispoziție de Uniunea Europeană.
„Odată cu aprobarea restructurării Complexului Energetic Oltenia de către Comisia Europeană au fost depuse proiecte de 850 de milioane de euro pentru construirea a două grupuri de gaze. Într-o săptămână-două, vor fi depuse și proiectele pentru construirea parcurilor fotovoltaice la Complexul Energetic Oltenia. Suntem în grafic cu schemele de ajutor prin PNRR și Fondul de Modernizare”, a declarat ministrul Virgil Popescu, subliniind că prin Fondul de Modernizare se vor aloca în primăvară 300 de milioane de euro finanțării proiectelor destinate producerii de energie în cogenerare de înaltă eficiență.
Deblocarea proiectului privind construirea grupului pe gaze de la Iernut, o investiție Romgaz blocată de mai mult timp, este o altă prioritate a Ministerului Energiei, iar în acest sens este pregătită o Ordonanță de Urgență. De asemenea, reluarea proiectelor companiei Hidroelectrica, suspendate din cauza unor decizii judecătorești emise în urma unor plângeri formulate de activiștii de mediu, figurează și ea pe agenda ministerului.
Nu în ultimul rând, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și a reactoarelor modulare sunt alte priorități amintite de Virgil Popescu. Primul reactor modular va fi finalizat în 2028, dar din 2026 România ar trebui să nu mai depindă de importurile de energie electrică, a spus ministrul. În ceea ce privește exploatarea gazelor din zăcământul de mare adâncime Deep Neptun, Virgil Popescu a reiterat anul 2026 ca fiind cel în care va fi extrasă prima moleculă de către asocierea OMV Petrom - Romgaz. Tot pentru asigurarea aprovizionării cu gaze din alte surse decât Gazprom, România a anunțat recent Comisia Europeană că dorește să se conecteze la Coridorul Sudic care este alimentat cu gaz azer.
Scandalul facturilor: Greșelile nu au fost intenționate
Un alt subiect care a suscitat vii dezbateri a fost cel al milioanelor de facturi emise greșit de către furnizorii de energie și gaze. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va continua controalele la acești furnizori după ce a constatat că mulți dintre ei au omis să aplice Legea plafonării și compensării prețurilor.
Potrivit lui Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE, începând de la 1 aprilie, dată de la care nu se mai aplică Legea plafonării și compensării, și până la sfârșitul anului, instituția și-a propus să verifice modul în care au fost emise 2% din numărul total de facturi.
Totuși, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, a ținut să sublinieze că în urma controalelor efectuate de această instituție s-a constatat că greșelile comise nu au fost generate de intenția de a fura consumatorul. „Niciunul dintre operatorii economici nu a putut fi tras la răspundere pentru că a vrut să fure consumatorii. Este important să ne asigurăm că facturile greșite au fost recalculate și trebuie să dezamorsăm piața de această tensiune creată artificial”, a subliniat președintele ANPC.
Atât acesta, cât și alți vorbitori, au subliniat necesitatea ca populația să fie informată în legătură cu explozia prețurilor la gaze și energia electrică, astfel încât să conștientizeze că facturile mai mari pe care au început să le primească sunt o consecință a exploziei prețurilor pe piața europeană.
„Ministerul Energiei a început de azi (ieri - n.red.) plățile către furnizori pentru plafonarea prețurilor, iar în cursul lunii februarie dorim să finalizăm plata facturilor restante”.
Virgil Popescu, ministrul Energiei
Furnizorii se plâng și ei
Dacă cea mai mare parte a consumatorilor casnici se plânge că nu poate plăti facturile emise de furnizori, și aceștia din urmă au doleanțele lor și spun că au ajuns într-o situație critică. Pe de o parte, ei acuză faptul că în cele peste 3 luni de când se aplică Legea plafonării și compensării nu au văzut niciun ban de la statul român, iar pe de altă parte spun că acest lucru le creează probleme cu lichiditățile financiare.
„Trăim o situație dificilă, greu de anticipat. S-a anticipat o creștere a prețurilor, dar nu de o asemenea magnitudine. S-au înregistrat creșteri de 400% la gaze și de 200% la energia electrică în ultimul an, dar acesta este contextul european”, a spus Daniela Tărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Ea a atras însă atenția că măsurile de protecție pentru consumatori luate de Executiv au avut deocamdată un efect greu de suportat pentru furnizori, iar această situație critică se agravează pe zi ce trece.
Proiecte avem, cu realizările stăm prost
Faptul că Ministerul Energiei are multe proiecte de investiții este un lucru bun, dar până acum nu prea s-a întâmplat nimic și riscăm ca sfârșitul anului să ne găsească în aceeași situație în care suntem acum, a fost punctul de vedere al senatorului Daniel Zamfir, președintele Comisiei parlamentare de anchetă pentru identificarea cauzelor care au dus la creșterea prețurilor la gaze și energie electrică.
Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră ne-ar putea lăsa fără această importantă resursă, a subliniat parlamentarul, iar acest lucru va fi o lovitură pentru securitatea energetică a României. „Toată lumea își pune mari speranțe în gazele din Marea Neagră, dar din 2030 vom intra în noul Green Hill când gazul va fi taxat la nivelul cărbunelui. Noi vom extrage gaze din 2026-2027 și ne vom trezi că vom avea doar 3-4 ani la dispoziție să exploatăm gazul, iar acesta să fie și rentabil”, a spus Daniel Zamfir.
Deblocarea investițiilor Hidroelectrica, pe repede-înainte
În cadrul intervenției sale, senatorul Daniel Zamfir a anunțat că în această săptămână a înregistrat în Parlament un proiect de lege prin care propune separarea ariilor protejate de zonele în care are investiții Hidroelectrica. El a sugerat reprezentanților Ministerului Energiei să preia acest proiect și să-l transforme într-o Ordonanță de Urgență pentru a redeschide proiectele blocate ale companiei Hidroelectrica.
Măsuri radicale - revenirea la piața reglementată
Punctul de vedere exprimat de senatorul Daniel Zamfir a fost susținut și de deputatul Dumitru Focșa, vicepreședintele Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților. El a cerut chiar revenirea la piața reglementată pentru a putea gestiona actuala criză, în condițiile în care am negociat foarte prost la Bruxelles liberalizarea piețelor de gaze și energie electrică. „Ar trebui să obținem prin negociere cu Comisia Europeană redeschiderea termocentralei Mintia și nu să o închidem și să o dăm la fier vechi. Până vom extrage gazele din Marea Neagră, ne vom trezi că nu le vom putea folosi”, a mai afirmat deputatul Dumitru Focșa.
