Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acest mesaj a fost transmis ieri de antreprenori în cadrul conferinței Intelligent Money Marathon organizată de Antena 3 CNN în parteneriat cu IMM România și alături de Asociația Română a Băncilor, Academia de Studii Economice și Autoritatea de Supraveghere Financiară. Fără predictibilitate și o reformă reală a statului, investițiile private, interne sau străine se reduc, iar dezvoltarea economică este încetinită. Acest lucru se manifestă deja în România și în lipsa unor măsuri rapide situația se va deteriora și mai mult. Pentru că nu am prezentat încă un plan clar de redresare a deficitului bugetar, piețele ne penalizează, iar în aceste condiții cheltuielile de finanțare ale statului cresc, la fel ca și nota de plată pe care trebuie să o achite antreprenorii.
Prezent la dezbateri, Florin Jianu, președintele de onoare al IMM România, a pus accentul pe situația economică tulbure pe care o traversează mediul de afaceri, iar acest lucru lasă urme. „Anul trecut, și tendința continuă și la început de 2025, am avut pentru prima oară în ultima decadă mai multe firme care s-au închis decât firme care s-au deschis. Avem 147.000 de firme care s-au închis și 123.000 care s-au deschis. Când ai mai multe firme care ies din economie e un semnal că tinerii nu mai intră în economie. Vârsta medie a antreprenorului român e undeva la 47-48 de ani, cu 16 ani de experiență”, a subliniat acesta. O explicație pentru recul este și fapul că au existat o serie de limitări fiscale introduse de Guvern care i-au făcut pe unii antreprenori să iasă din business.
Temerile și așteptările antreprenorilor
Președintele de onoare al IMM România a prezentat, în cadrul primului panel al evenimentului, rezultatele unui sondaj desfășurat de organizația patronală în rândul antreprenorilor, o radiografie exactă a mediului de afaceri din România. Ancheta a inclus 1.630 de antreprenori, iar concluziile ei sunt relevante pentru temerile și așteptările mediului de afaceri. Percepția cu privire la situația economică din anul următor e mai proastă, 6 din 10 respondenți considerând că situația se înrăutățește. Nu mai puțini de 7 din 10 antreprenori participanți la analiză au spus că situația economică le-a afectat businessul. Evoluția mediului economic e percepută drept nefavorabilă de jumătate dintre întreprinzători, ei acuzând capacitatea limitată a Guvernului de a rezolva problemele socioeconomice ale țării. Aproape jumătate dintre anteprenorii chestionați au indicat reducerea cererii principala temere pentru următoarele șase luni, un sfert dintre ei au indicat creșterea TVA, în timp ce 15% dintre ei au spus că se tem în principal de creșterea concurenței neloiale. Principalele trei probleme pe care viitorul Executiv ar trebui să le rezolve urgent sunt în opinia lor:
-
Stabilitatea fiscală și predictibilitatea;
-
Solicitarea privind reducerea impozitării forței de muncă;
-
Reducerea cheltuielilor bugetare.
Citește pe Antena3.ro
Vrem să devină solide, bancabile (firmele - n. red)? Trebuie să avem instrumente pe măsură. Start Up Nation a fost un instrument introdus într-un moment în care acum 10 ani eram în aceeași situație de azi și a reușit să reverseze tendința. Acum se vorbește public despre oprirea tuturor surselor de finanțare pentru start-up-uri, ceea ce e un prim semnal de alarmă că nu trebuie să facem acest lucru”.
Florin Jianu, președintele de onoare al IMM România
Bogdan Ivan: „Birocrația încurcă și antreprenorii, și alte instituții ale statului”
În cadrul intervenției sale, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a tras un semnal de alarmă legat de birocrația excesivă cu care se confruntă atât mediul de afaceri, cât și statul. „Am avut patru momente în ultimii trei ani care au provocat îngrijorări în mediul antreprenorial și pe bursă. În februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, pandemia din 2020, ultima săptămâna din noiembrie de anul trecut după alegeri și anul acesta după primul tur al alegerilor în care pe primul loc s-au clasat niște domni care spuneau că dacă o să ajungă la Cotroceni o să naționalizeze 51% din afaceri. Acest lucru e un semnal foarte prost și pentru antreprenorii români, și pentru investitorii străini. Am avut discuții cu investitori și antreprenori - foarte mulți și-au pus pe hold investițiile până când situația economică se va stabiliza. În primul tur al prezidențialelor cel care s-a clasat pe primul loc, cu peste 40% din voturi, venea cu o propunere de premier care, pe lângă industrializarea calului, afirma în programul său că dorește ca 51% din businessurile străine să fie naționalizate. Inepții - toți investitorii se uită pe știri și sunt îngrijorați. Am văzut un studiu în care peste 60% dintre antreprenorii din România își doresc ca, dincolo de predictibilitatea politică, statul să nu-i încurce prin birocrație. Ceea ce se întâmplă astăzi, din nefericire: acea birocrație încurcă și antreprenorii, și alte instituții ale statului. Nu putem face statul mai suplu fără a forța digitalizarea. Cei mai mulți din aparatul de stat nu își doresc acest lucru. E evident că avem o luptă cu concepții împământenite în administrația publică, unde antreprenorii ajung să se simtă ca în fața unui procuror. Dacă vrem să fim relevanți pe piața internațională avem nevoie de munca asta în sincron. Nu putem să punem întreaga presiune pe mediul privat fără să punem o presiune constructivă și pe mediul public, care să fie forțat să se dezvolte. Nu poți să stai să termini o investiție de milioane de euro și să dureze mai mult obținerea documentelor și autorizațiilor decât activitatea în sine.
Din punct de vedere al programului Start Up Nation, care este în derulare în momentul de față, sunt peste 440 de milioane de euro alocați acolo, deși au fost opinii ale unor colegi din potențiala viitoare coaliție de a anula acel program - e imposibil. De asemenea, acei bani nu pot fi folosiți cu altă destinație. Ce pot să vă spun legat de programele de digitalizare - în urma negocierii cu CE nu au fost sume care să se piardă, acolo unde am avut absorbție foarte bună și supracontractare… am alocat și bani suplimentari de la programele care s-au blocat. Nu pierdem bani”, a declarat Bogdan Gruia Ivan, în cadrul evenimentului.
Interesul antreprenorilor pentru atragerea banilor europeni trebuie să crească
„În dezvoltarea României și, implicit, a mediului de business, unul dintre parteneri este sectorul bancar. Prezentă la dezbateri, Ramona Ivan, reprezentanta Asociației Române a Băncilor (ARB), a ținut să sublinieze implicare băncilor în susținerea proiectelor derulate de către stat și companii, accentuând faptul că atragerea fondurilor europene trebuie să devină o preocupare mai importantă pentru oamenii de afaceri. „Am văzut zona de absorbție de fonduri europene și zona de programe guvernamentale. Asociația Română a Băncilor continuă să cofinanțeze proiectele de fonduri europene, fie că vorbim de PNRR, partea publică și partea privată, fie că e vorba de fondurile structurale, unde sunt cel puțin 235 de măsuri active, azi, în 2025. Dintre acestea, până la 90 de măsuri sunt pentru companii private. Există încă posibilitatea de a se accelera, și ar trebui să fie prioritatea numărul unu a antreprenorilor. Dăm credite de cofinanțare, credite-punte… Dar se spune: «Voi, băncile, de vreo 20 de ani faceți asta, altceva?». Finanțăm nu doar companiile care aplică, finanțăm foarte mult furnizorii, contractorii - ne referim la proiectele mari, pentru că e nevoie să se tureze toate motoarele pentru ca lucrurile să nu se blocheze. Ne ocupăm și de zona de educație financiară. Prin 2006 povesteam antreprenorilor din România că fondurile nu vor mai fi la fel ca în pre-aderare, că regulile jocului se schimbă. Deși de atât timp tot vorbim, zicem noi că e încă nevoie de educație corectă. La nivel bancar, dacă din pre-aderare suntem o serie de bănci implicate în altfel de proiecte, am reușit să deslușim un pic de hățișul și putem să spunem pe o măsură ce înseamnă, cum trebuie să facem… Rolul educației financiare este important și niciodată nu o să spunem nu dacă suntem invitați să povestim”, a spus Ramona Ivan în cadrul intervenției sale.
„Nu poți pune o presiune permanentă doar pe mediul privat. Trebuie și sectorul public să se dezvolte. Nu poți face o investiție de milioane de euro și să aștepți mai mult pentru niște hârtii pe care trebuie să le semneze niște angajați ai statului”.
Bogdan Gruia Ivan, ministru Economiei, Digitalizării,
Antreprenoriatului și Turismului
Radu Hanga, BVB: Numărul de investitori pe bursă a crescut de cinci ori din 2019 până în 2025
Listarea companiilor la bursă este una dintre soluțiile la care companiile românești trebuie să apeleze mult mai mult, nu doar pentru că asigură finanțarea, dar ea crește vizibilitatea companiilor și asigură o comunicare facilă, a spus Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București. „Plec de la un articol scris acum câteva zile în Financial Times de executivul unuia dintre cei mai mari administratori de active, Black Rock, articol care este despre modul în care se schimbă lumea în care trăim, care spune că faza de globalizare pe care am văzut-o în ultimii 30 de ani se apropie de sfârșit. Alternativa care este pe masă, naționalismul economic, nu e cu nimic mai atractivă, și încheie spunând, ca și concluzie, nu e nici globalism, nici naționalism. Este un amestec între piețe deschise și naționalism economic, sau obiective naționale. Uitându-ne la contextul acesta, sigur, pentru mine o întrebare e cum pot să mixez cele două lucruri, dar întrebarea pentru noi e cum ne adaptăm?
Bursa e menționată des ca o platformă de finanțare. E foarte multă dezbatere, cel puțin în contextul european, legată de fragmentarea pieței europene, însă dacă ne uităm la structură, aceasta e compusă în general de burse naționale, al căror rol e de a susține companiile locale.
Susținerea e doar despre finanțare? La BVB spunem că nu se referă fix la finanțare. Ne uităm la bursă ca fiind o scenă, companiile care urcă pe scena BVB devin mai vizibile, prin urmare noi ne considerăm parteneri în dezvoltarea companiilor locale. Pe lângă acces la capital și finanțare, suntem și un instrument de poziționare, de comunicare, de poziționare pe piața locală. Dacă ar fi să bifez cea mai mare realizare, indicele principal s-a triplat, dar cel mai mare indice e creșterea numărului de investitori. Dacă ne uităm în oglindă 2019 vs 2025 vedem o creștere de cinci ori. Numărul de conturi deschise în acest moment e aproape de 250.000. Dacă ne uităm la primul trimestru din 2025, avem cea mai mare creștere, mai mult decât la nivelul listării Hidroelectrica. Construim o piață bazată pe parteneriat. O piață globală mixată cu elemente naționale”, a declarat președintele BVB.
