Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prezentările și dezbaterile care au avut loc sub egida aniversării a 105 ani de istorie românească: Alexandru Marghiloman și Ion Inculeț, artizanii Unirii Basarabiei cu România. Invitații speciali ai conferinței au fost elevii și liceenii olimpici din Buzău
Conferința de ieri s-a transformat într-o veritabilă lecție de istorie dedicată zilei de 27 martie 1918, ziua în care Sfatul țării din Basarabia vota Unirea cu România. Evenimentul i-a avut în prim plan pe doi dintre artizanii săi, Alexandru Marghiloman și Ion Inculeț. Două personalități politice care au marcat istoria României și cărora, la inițiativa Primăriei Buzău, le-au fost dezvelite recent busturile în Republica Moldova.
Două țări, o singură cultură
Prezent la dezbateri, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a subliniat faptul că din punct de vedere cultural România și Republica Moldova s-au unit.
„Dimensiunea pe care a căpătat-o ziua de 27 martie 1918 i-a făcut și pe locuitorii Basarabiei să o considere ca fiind a doua zi națională a țării”, a pus ministrul Culturii.
Din punctul său de vedere, Ministerele Culturii din cele două țări dau mesaje clare înspre „ceea ce sperăm să trăim cu toții în această viață”, iar din această perspectivă trebuie să sperăm că decidenții politici de astăzi se vor ridica la înălțimea evenimentului din 27 martie 1918, a mai subliniat demnitarul român.
Alexandru Marghiloman, filoenglezul rămas în istorie ca filogerman
Abordând personalitatea omului politic Alexandru Marghiloman, istoricul Filip Iorga a spus că acesta a fost un filoenglez convins toată viața lui, dar a rămas în istorie ca un filogerman, conducând guvernul României în perioada ocupației germane din Primul Război Mondial.
Născut la Buzău, el a fost prezent la Chișinău în sala în care membrii Sfatului țării din Basarabia decideau în urmă cu 100 de ani Unirea cu România. După Primul Război Mondial el a fost considerat un trădător de țară, prin pacea pe care a semnat-o la București cu Puterile Centrale, prin care țara noastră se recunoștea învinsă. Prin semnătura pusă pe acel document în calitatea sa de prim-ministru, România pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile de peste Munții Carpați. El și-a asumat acest rol ingrat, dar a acționat coordonat cu Regele Ferdinand, a subliniat istoricul Filip Iorga.
„Regele Ferdinand nu a recunoscut acest tratat, iar ulterior România a reintrat în război alături de puterile Antantei”, a subliniat acesta.
„Anul 1918 a fost cu adevărat spectaculos în măreția și tragismul său. Din această perspectivă, trebuie văzută și activitatea lui Alexandru Marghiloman. El a trebuit să ia niște decizii foarte grele. A trebuit să semneze o pace pentru care nu era el vinovat”, Ion Solcan, profesor de istorie la Liceul B.P. Hasdeu din Buzău.
Moștenirea lăsată tinerei generații
Cum transmitem generațiilor tinere însemnătatea unirii Basarabiei cu România, a fost o altă temă de discuție abordată. Din această perspectivă, manualele de istorie pentru elevi surprind foarte bine momentul.
„Problema este cum reușim să transpunem copiii în atmosfera acelor vremuri încărcate de patriotism. Aici, un rol principal îl au profesorii prin priceperea lor de a le transmite copiilor aceste mesaje, dar și părinții”, a subliniat profesorul de istorie Ion Solcan.
Lecția de istorie în direct
Finalul Conferinței s-a transformat într-o veritabilă lecție de istorie deschisă, în care moderatorul Conferinței, realizatorul tv Adrian Ursu, a avut un schimb de opinii cu un grup de elevi olimpici din Buzău, fiind invitați să participe la evenimentul de ieri.
„De ce ți-ai apăra țara?”, a fost întrebarea adresată de moderator elevilor, iar răspunsurile au surprins prin varietatea lor.
„Pentru că țara este locul unde m-am născut și pentru care străbunicii și bunicii mei au luptat în Primul și al Doilea Război Mondial”, a fost unul dintre răspunsurile cele mai motivante primite.
