Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nici mai mult nici mai puţin decât trei şedinţe a avut în acea zi. Toate prezidate de Nicolae Ceauşescu (în agenda ei fiind trecute "cu tov. N.C."). O primă şedinţă de lucru pe probleme financiare - căci e sfârşit de lună şi de trimestru (orele 11:40-12:12); apoi şedinţa CPEx de numai şase minute (12:20-12:26); şi ultima - "exportul construcţiei de maşini" - începută la 19:15 (fără menţionarea sfârşitului).
În biroul ei, de la 9:15 şi până la 19:10, între şedinţe a fost ca la moară. A avut 15 întrevederi cu 8 vizitatori. Au intrat şi au ieşit în mai multe rânduri Bobu (de patru ori), Nicolcioiu, Olteanu şi Curticeanu.
Cei care-o cunoşteau din asemenea întrevederi mărturisesc că nu prea ştiai la ce să te aştepţi atunci când intrai la Cabinetul 2. "Altceva era să fii chemat la Cabinetul 1, mi-a relatat fostul secretar CC al PCR, Ion Coman. Membrii CPEx puteam merge la el neanunţaţi. Sigur că nu intrai peste un alt interlocutor. La Ceauşescu ştiai imediat cât intrai dacă era de rău sau de bine. Când era de bine, ieşea de la birou, te întâmpina şi-ţi întindea mâna. Dacă era mai puţin bine, îţi întindea degetele peste birou şi-ţi spunea să iei loc.
La faza rău, rămânea la birou fără să-ţi întindă mâna, dar te invita să iei loc. Când era foarte rău, te ţinea în picioare. Ea în schimb avea un continuu neplăcut fel de-a fi."
Probabil că s-a comentat în timpul zilei ori urmărise, seara, la televizor (căci ea nu citea nici ziare) că "oamenii muncii primiseră cu satisfacţie" Progra-mul-Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR, unde li se planifica viaţa până în 2010. Aflaseră că până în 1995, pe ansamblu producţia netă a României urma să înregistreze o creşte de 30%-35% faţă de 1989. Conform documentului "programatic", ei vor munci o treime mai mult cu o creştere salarială de abia 5%-8%.
Vor creşte sau nu salariile? - era de văzut. Că vor munci mai mult şi mai bine nu credea nimeni dintre "producători".
