Cu o zi înainte, Elena Ceauşescu petrecuse trei ceasuri în săliţă (orele 9:27-12:25), în şedinţă cu Bobu, Constantin Radu şi Curticeanu. În martie 1990 erau programate alegerile pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare din ţară. Astfel că vechea comisie de cadre îşi intrase iarăşi în atribuţii.
Joi, 7 decembrie, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, au continuat şedinţele la săliţă. Prima (între orele 10:30-11:25) nu are menţionată tema. Într-a doua (orele 12:10-12:45) s-au discutat nu mai puţin de trei chestiuni: comisii ale CC al PCR (Ceauşescu voia "perfecţionarea stilului de muncă"!), alegeri de deputaţi şi viitorul altui congres - al FDUS! După două decenii, puţini sunt aceia care mai vor să-şi amintească că în FDUS (Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste) erau înglobaţi, cu sau fără voie, toţi cetăţenii României - începând cu vârsta de 4 ani (şoimii patriei) şi până la moarte. Bătrânii erau înregistraţi de preoţii bisericilor (ortodoxe, catolice ori neoproteste) ca membri ai ODUS (componentă FDUS), plătindu-se pentru ei din donaţii cotizaţii de câte 1 leu pe lună. Astfel, ţara întreagă era înregimentată politic, laolaltă cu membrii de partid, în mamutul "organizaţiei de masă şi obşteşti" al FDUS. De altfel, statutul FDUS anunţa, în principal, aceleaşi obiective ca şi statutul PCR.
La Cabinetul 2 au fost primiţi în acea zi secretarii CC ai PCR Constantin Olteanu (de două ori), Ion Coman (orele 9:55-10:06) şi Ilie Matei (18:12-18:26). De două ori a fost primit şi ministrul Apărării Naţionale, Vasile Milea (orele 9:20-9:28 şi 15:40-16:12). I-a mai chemat pe Constantin Radu (orele 9:36-9:45), Silviu Curticeanu (orele 16:20-16:25) şi Radu Burciu (orele 17:10-17:18).
Putem deduce, în consecinţă, că în orice moment secretarii CC şi capii Guvernului puteau fi chemaţi la raport ori li se încredinţau sarcini de Elena Ceauşescu în absenţa soţului ei. Era bicefal capul partidului ori secretarul lui general se subordonase controlului nevestei?