Agenda Elenei Ceauşescu: 7 februarie 1989

Nu trece, iarna, zi fără şedinţă! Scâr­ţâie toate mecanismele "apa­ratului de partid" în opintirea grea a asamblărilor sarcinilor de plan cu realizările, contractelor de export cu livrările, convertirea vagoanelor pline cu grâu ori garnituri de mobilă în ratele şi dobânzile bancare lunare. Între orele 16, 25 – 17, 10, în "săliţa" dintre cabinetele 1 şi 2 s-a ţinut, prezidată de Nicolae Ceau­şescu, şedinţa despre normativele de stocuri pe anul 1989. 

"Tovarăşul" e "patronul" ţării acesteia (cum îl va numi mai târ­ziu şeful cancelariei sale, Curti­cea­nu). Ca să-i ascundă accentuarea bolilor şi neputinţei, din "tovarăşă de viaţă" ea a devenit paznicul, porunca, ochii şi urechile lui. Legătura dintre Cabinetul 1 şi 2 nici măcar nu mai e ca între vasele comunicante. Nimeni nu ştie ce-i şopteşte un altul Tovarăşei şi cum va ajunge, prin judecata şi vocea ei, la To­varăşul. Când critică el pe cineva în şedinţă, cu mai multă virulenţă Elena Ceauşescu preia ad­mo­nes­tă­rile. Apoi, în bi­roul ei, face şi desface nodurile tre­burilor: între pa­tru ochi – să nu ştie stânga ce face dreapta – în­tre­ţinând an­goasa şi se­cretomania din vremea ile­galităţii.

Primirile la Cabinetul 2 au în­ce­put la 9:25 şi s-au încheiat la 18:25.
Cel mai mult au stat şeful cancelariei Silviu Curticeanu (în două rânduri – 9:25 -9:45 şi 11: 40-12:15) şi Emil Bobu (între 12:20-12:40 şi 18:07-18:25). Cel mai puţin (două minute), Poliana Cristescu.

Întâlniri mai deosebite par să fi fost cu ministrul de Interne Tudor Postelnicu, cu ministrul Apărării Naţionale Vasile Milea şi cu guvernatorul Băncii RSR Florea Du­mi­trescu. Cel din urmă va fi, ca şi alţi finanţişti, curând retrogradat vice­pre­şedinte la CEC.

Şeful de cabinet a înregistrat şi două nume improprii feţei vizibile a "vieţii de partid" – P. Nicolau şi V. Cio­banu. Presupunem că sunt re­pu­taţii specialişti în reumatologie ai vremii. O supăra şi pe Elena Ceau­şescu reumatismul şi o du­reau, ca pe oricare om bătrân, p­i­cioa­rele!