Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Clubul Mateevici este un grup patriotic de presiune al intelectualilor moldoveni, un forum care le permite elitelor culturale şi publicului să comunice şi să acţioneze pentru realizarea unor ţeluri comune; este un canal neoficial care permite participarea populară la procesul politic. Este o forţă puternică susţinătoare a mişcării naţional-democratice din RSS Moldovenească.
În ultimele luni, autorităţile sovietice moldoveneşti şi presa au amintit repetat de Clubul muzical şi literar Alexe Mateevici ca fiind responsabil de iniţierea mitingurilor neoficiale şi a demonstraţiilor în sprijinul cererilor naţionale moldoveneşti. Mii de susţinători ai Clubului Mateevici ar fi fost implicaţi în aceste evenimente; într-adevăr, la câteva dintre mitingurile şi demonstraţiile care iniţial erau anunţate ca fiind ale clubului, s-a alăturat o mulţime de oameni în capitala republicii, Chişinău. Tot la adunările Clubului Mateevici, intelectualii au formulat pentru prima dată cereri importante şi le-au lansat în arena politică.
Clubul Mateevici este o asociaţie informală, naţională şi culturală a intelectualilor moldoveni, care are susţinerea maselor. A fost denumită după poetul moldovean şi preotul ortodox Alexe Mateevici (1888 - 1917), unul dintre liderii revigorării culturale moldovene din Basarabia de sub domnia ţaristă, al cărui imn "Limba noastră" (care celebrează vechimea limbii şi originea latină) este frecvent pomenit în Moldova în aceste zile. Clubul Mateevici se reuneşte la fiecare două duminici la Teatrul de Vară din Chişinău în faţa unui mare număr de persoane, depăşind de multe ori capacitatea de 15.000 de locuri a teatrului. La aceste întâlniri, activiştii politici ai mişcărilor independente şi figuri centrale de orientare naţionalistă ţin prelegeri pe teme culturale, politice şi sociale, răspund la întrebările publicului şi aduc sprijinul popular pentru cererile naţionale şi democratice. Scriitori proeminenţi, ziarişti, lingvişti, istorici, avocaţi, directori de teatre, actori, oameni de film şi muzicieni apar şi iau frecvent cuvântul la aceste întâlniri. Discută despre "petele negre" din istoria Moldovei, probleme de limbă, despre opere literare interzise de cenzură sau despre căile de a împiedica violarea drepturilor civile de autorităţi. Discuţiile sunt urmate de recitarea unor texte din vechiul repertoriu patriotic care au fost interzise de autorităţile sovietice din timpul celui de-al doilea război mondial.
Audienţa clubului este foarte complexă şi este formată din muncitori, ţărani, care vin la Chişinău din satele din toată republica pentru a lua parte la adunările clubului şi la demonstraţiile care le urmează uneori. Ceea ce îi aduce pe toţi la Clubul Mateevici este îngrijorarea împărtăşită cu privire la supravieţuirea limbii moldoveneşti şi a identităţii culturale pe care le percep ca fiind ameninţate de forţele de asimilare etnică; ei doresc promovarea unor politici naţionale mai echitabile şi relaţii interetnice în republică.
COMPONENŢĂ ŞI STRUCTURĂ
Clubul Mateevici a fost înfiinţat de 15 tineri intelectuali moldoveni, la Chişinău, în 1988, de Paşte. Activităţile organizate au început la sfârşitul anului 1988, iar din ianuarie anul acesta clubul a avut întâlniri regulate ce s-au bucurat de o masivă participare. În ultimele luni, activităţile sale au crescut semnificativ, ca şi impactul lor asupra publicului. O reţea locală de sprijin a Clubului Mateevici s-a înfiinţat peste tot în ţară. La iniţiativa profesorilor de la şcolile de ţară, a medicilor, a agronomilor, grupurile locale de sprijin au reunit oameni din diverse domenii, inclusiv ţărani, în satele şi oraşele mici. Conducătorii clubului pretind că acesta are acum aproximativ 150.000 de susţinători activi, adică persoane care vin la întrunirile clubului frecvent, propagă ideile de aici în locurile lor de baştină şi se alătură, eventual, grupurilor locale de sprijin. Totuşi, activitatea organizaţională a făcut doar câţiva paşi în oraşele multietnice sau foarte rusificate din ţară (cu excepţia Chişinăului).
Comitetul conducător de la Chişinău este format mai ales din tineri scriitori şi profesionişti din diverse domenii, cel mai cunoscut fiind Anatol Şelaru, ziariştii Ion Caţaveica şi Dinu Mihail (ambii la săptămânalul Uniunii Scriitorilor din Moldova, Literatura şi Arta), istoricii literari Ion Conţescu şi Gheorghe Mazilu, geograful Dumitru Gurău şi avocatul Tudor Cernencu. Figurile culturale proeminente care s-au alăturat mişcării au fost eficiente în promovarea ţelurilor în cadrul instituţiilor culturale şi publice ale republicii. Mai mult, apariţia şi declaraţiile lor la întrunirile clubului au jucat un rol important în crearea sprijinului popular pentru cererile culturale.
Clubul Mateevici colaborează îndeaproape cu Mişcarea Democrată Moldovenească pentru Sprijinul Restructurării. Cele două mişcări au apărut şi au crescut simultan, au scopuri complementare şi au comitete care le reprezintă reciproc. Există o diviziune neoficială a muncii între ele: în timp ce Mişcarea Democrată promovează un program cuprinzător de reformă politică, economică şi socială, Clubul Mateevici se axează pe cereri naţionale şi culturale. În acelaşi timp, cele două mişcări colaborează în privinţa mai multor aspecte care se suprapun pe agendele lor. Mai mult, ele au candidat împreună la recentele alegeri pentru Congresul Deputaţilor Poporului al URSS la care candidaţii reformişti afiliaţi sau susţinuţi de aceste mişcări au obţinut rezultate neaşteptat de bune. Împreună cu Mişcarea Democrată şi cu alte şapte grupuri independente mai mici, Clubul Mateevici face parte din recent înfiinţatul Front Popular al Moldovei; reprezentanţii acestor mişcări sunt adesea invitaţi să vorbească la adunările clubului.
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
