Fisuri în fortăreaţa lui Ceauşescu

În prima săptămână a lui decembrie 1989, Nicolette Franck scria, în cotidianul La Libre Belgique, despre neliniştea care se intensifica în România, dar şi în lume, unde opinia publică începea să se pronunţe asupra realităţilor româneşti.

"Pentru a arăta că susţine pe deplin acţiunea regelui Mihai de Ro­mâ­nia, exilat în Elveţia, şi, în special, ape­lul pe care acesta l-a adresat, la 27 noiembrie, preşedinţilor Bush şi Gor­baciov, Doina Cornea a intrat, din nou, de la 30 noiembrie, în greva foamei. Doina Cornea, fostă profesoară de franceză la Universitatea din Cluj, este în fruntea rezistenţei din interior a României. Persecutată, arestată, agresată şi chiar bătută în plină stradă, ea este supusă unei se­vere supravegheri la domiciliu, în oraşul Cluj; vreo 40 de poliţişti în uni­formă şi în civil pândesc pentru a împiedica orice vizitator să se apropie. La începutul lui noiembrie, ea a făcut deja o grevă a foamei pentru a manifesta împotriva arestării, la Iaşi, a scriitorului Dan Petrescu şi a încetat greva după eliberarea acestuia. Această eliberare a avut loc în ajunul deschiderii celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist ro­mân, care, la 23 noiembrie, aproba prin aclamaţii şi aplauze realegerea lui Ceauşescu în postura de secretar general de partid.

Începând o nouă grevă a foamei în semn de susţinere a regelui Mihai I care, în apelul său cerea ca "neferi­citul popor român să nu fie uitat când va avea loc întâlnirea de la Malta", Doina Cornea nu-şi manifestă pentru prima dată simpatia faţă de Suveranul detronat de comunişti. Astfel, ea a reuşit, nu cu mult timp în urmă, să trimită în Occident un mesaj în care ea îşi exprima spe­ranţa că "Maiestatea Sa va salva ţara pentru a doua oară, cum a mai fă­cut-o la 23 august 1944". La acea dată, Mihai I a asigurat ruptura alianţei României cu Axa, împiedicând ca ţara sa să devină câmpul de bătălie dintre armata germană şi Aliaţi.

Atitudinea revoltatei Doina Cor­nea nu este unicul semn rău prevestitor pentru clanul Ceauşescu. Aflăm într-adevăr că, în timpul celor cinci zile consacrate congresului partidului comunist, mai mulţi ofiţeri, printre care şi generali  au primit domiciliu forţat, sub ochiul vigilent al agenţilor Securităţii. Cu siguranţă, aceasta din urmă, care depinde de ministerul de Interne, este la rândul său organizată militar. Dar ea nu ar face faţă armatei, al cărei prestigiu este diferit pentru că  nu s-a compromis în serviciul lui Ceauşescu. Şefii săi şi armele din dotare sunt de calibru superior.

La congres, Ceauşescu a condamnat sever reformele lui Gorbaciov şi pe cele în curs, în ţările vecine. La Moscova, întrevederea dintre Gorbaciov şi Ceauşescu a permis, po­trivit cotidianului român Scînteia, o discuţie "sinceră" ceea ce se poate traduce, din limba de lemn, drept o discuţie "furtunoasă". Ceauşescu nu poate conta decât pe China, Cuba şi Coreea de Nord, şi, aparent, mai puţin pe armata română. Pentru că ofiţerii, cei mai mulţi formaţi în URSS, sunt favorabili reformelor şi, asemeni tuturor românilor, îm­po­triva comunismului în general şi împotriva clanului lui Ceauşescu, în particular."

Doina Cornea a făcut şi subiectul unei ştiri transmise de Radio Europa Li­beră şi preluate de la agenţia Reuters. "Scriitoarea desidentă Doi­na Cornea a început o grevă a foamei pentru a atrage atenţia asupra si­tuaţiei grele a românilor, potrivit unui purtător de cuvânt al Ligii pentru Drepturile Omului din România.

Purtătorul de cuvânt al or­ga­ni­zaţiei cu sediul la Paris, a declarat, po­trivit Reuters, că Doina Cornea a în­ce­put greva foamei la 30 noiembrie la ea acasă, în oraşul Cluj unde se află, împreună cu soţul ei, în arest la domiciliu.

El a spus că Doina Cornea refuză mâncarea în semn de sprijin pentru mesajul Regelui Mihai, fostul conducător exilat din România, mesaj adresat preşedintelui George Bush şi liderului de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, în timpul recentei între­ve­deri de la Malta.
România preşedintelui Ceauşescu s-a opus până acum valului libera­lizării care a cuprins alte ţări est-europene."
Arhiva Open Society (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română
Traducere din limba franceză de Eliza Dumitrescu