La 1 decembrie, la postul Radio Europa Liberă se vorbea despre disidenţa tinerilor intelectuali români, dintre care unii, precum poeta Mariana Marin, intraseră în greva foamei.
"Începem prin a consemna şi noi că disidenta română profesoara Mariana Marin (din Bucureşti) se găseşte în continuare în greva foamei, pe care a început-o la 19 noiembrie. Doamna Mariana semnase împreună cu Dan Petrescu, Doina Cornea şi alţii scrisoarea prin care se cerea ca Ceauşescu Nicolae să NU fie reales secretar general al partidului. Greva foamei a declarat-o în semn de protest faţă de tratamentul la care sunt supuşi opozanţii şi disidenţii regimului. Să mai consemnăm - am făcut şi continuăm să o facem pe larg în alte programe - să consemnăm deci şi noi faptul că strălucita gimnastă Nadia Comăneci s-a refugiat săptămâna aceasta din ţară, trecând în Ungaria.
După cum aţi aflat din nou, în aceste zile în care răsăritul aşa-numitului socialism real trăieşte evenimentele trezirii întru libertate şi democraţie, din nou la Paris s-a auzit glasul lui Eugen Ionescu cerând eliberare şi pentru români. Monica Lovinescu va comenta această nouă luare de poziţie a lui Eugen Ionescu şi ne va reaminti de altele mai vechi.
Nu se protestează numai în afara ţării, dar - ceea ce e şi mai important - se protestează între hotarele ţării; în urmă cu câteva zile, una dintre cele mai remarcate poete din tânăra generaţie, Mariana Marin, declarase greva foamei în semn de solidarizare cu alţi protestatari, cu alţi opozanţi - acei care, cu preţul unor mari sacrificii, vorbesc în numele unui popor terorizat. În semn de solidarizare şi de protest pentru felul în care înţelege regimul să desconsidere libertăţile fundamentale - care sunt altfel înscrise în litera moartă a Constituţiei şi sunt semnătura mincinoasă a lui Ceauşescu pe tratatele internaţionale. (...)
Poeta Mariana Marin s-a solidarizat cu tinerii scriitori protestatari Dan Alexe şi Liviu Cangeopol, printr-o scrisoare prezentată între timp prin intermediul postului de radio Vocea Americii şi opiniei publice din România. Înţelegem că textul urmează să fie publicat şi în revista de cultură Agora, editată în Statele Unite de Dorin Tudoran. Securitatea - suntem informaţi - a reacţionat prompt, intervenind cu duritate în viaţa personală a poetei Mariana Marin, supunând-o unor şicane şi gesturi de intimidare - ni s-a transmis - revoltătoare. (...)
Nu ştim - telefoanele nu răspund - dacă Mariana Marin mai este în greva foamei. Telegramele de presă internaţională spun că da. Protestul ei se alătură celui al lui Dan Petrescu, care pare a fi fost eliberat după mai multe zile de arestare. Acum, Dan Petrescu are acelaşi regim de izolare totală la domiciliu ca şi Mircea Dinescu căruia i se interzice de mai multe luni să-şi vadă prietenii, să circule neînsoţit de securişti vigilenţi.
Şi Doina Cornea - suntem informaţi - a încetat greva foamei pe care o declarase pentru a se solidariza cu Dan Petrescu. Scriitorul ieşean a protestat faţă de mascarada realegerii lui Ceauşescu - şi nu a fost singurul, i s-au alăturat şi alţii, între care în primul rând Doina Cornea, apoi scriitorii Mariana Marin, Liviu Antonesei, Luca Piţu, în ultimele zile Liviu Ioan Stoiciu, Petre Ilieşiu şi Lilian Prager.
Un astfel de gest nu îi poate fi iertat nici lui Dan Petrescu, nici celorlalţi: pentru că ceea ce era, până nu de mult, o mascaradă mai mult sau mai puţin comună ţărilor cărora trupele sovietice le-au impus un regim nedorit, mascarada congreselor de partid, a realegerilor şi a parlamentelor formale, de câtva timp nu mai e; în timp ce Ceauşescu îşi impunea voinţa unui congres care s-a mărginit să facă mişcări gimnastice şi să plătească cu răguşeala atâtea privilegii, un congres înconjurat de trupe, o ţară în stare de asediu, la Praga mascarada se prăbuşea în faţa voinţei milioanelor de oameni care ieşiseră în stradă pentru a cere libertate şi democraţie; partidul însuşi, sub presiunea poporului, îşi dezavua conducerea antireformistă - cădea cenzura, cădea ideea nefastă a rolului conducător al partidului comunist - cad miturile totalitarismului peste tot în est, se prăbuşesc în praful lipsei lor de semnificaţie. La Praga, un scriitor, Vaclav Havel, stă la masa tratativelor cu primul-ministru al Guvernului care îl întemniţase cu numai câteva luni înainte - numele lui Havel se scandează alături de cel al lui Dubcek şi al libertăţii; la Bucureşti se scandează Ceauşescu (...)."
Arhiva Open Society (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română