Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca parte din efortul de reafirmare a culturilor naţionale, mai multe naţionalităţi sovietice caută să reinstituie alfabetul care era în uz pe teritoriul lor înainte de a li se impune cu forţa scrierea chirilică.
Când politica internaţionalistă a lui Stalin, "sblizhenie/sliyanie", sau turnarea diverselor culturi într-un singur ansamblu, general, a impus ca mai multe naţiuni sovietice să adopte scrierea chirilică în anii 1920-1930; turcii şi tadjicii au fost forţaţi să îşi abandoneze tradiţionala scriere arabă pentru scrierea latină şi, mai apoi, pentru cea chirilică. După anexarea sa de Uniunea Sovietică, în timpul celui de-al doilea război mondial, şi Moldova a fost obligată să asimilieze scrierea chirilică în locul celei tradiţionale, latine.
Astăzi, mai mulţi reprezentanţi moldoveni, turci şi tadjici cer ca alfabetul lor tradiţional să fie din nou adoptat la nivel de mase sau măcar ca elevii să aibă posibilitatea de a învăţa acest alfabet. Cunoaşterea acestei scrieri ar da acces la o bogată literatură istorică şi religioasă care din cauză imposibilităţii de a fi citite, a fost ignorată de decenii.
La 21 mai, Moldova a devenit prima republică ce a dat un proiect legislativ care reinstituie alfabetul tradiţional. Setul de legi cere o tranziţie graduală, în doi paşi, la scrierea latină, până în 1995 şi invalidarea Legii din 1941 care înlocuia scrierea latină cu cea chirilică în uz astăzi. (Textul se referă la alfabet ca fiind "slav - slavyanskoe pis'mo" şi nu chirilic.)
Înainte de publicarea setului de legi, ministrul de Finanţe, Anatoli Budianu, a realizat un proiect potrivit căruia costul estimativ al tranziţiei se încadrează în posibilităţile actualului buget al statului. Estimările actuale ale costului tranziţiei diferă; Ministerul Educaţiei estimează o sumă de aproximativ 90 de milioane de ruble, iar comentariul care însoţeşte proiectul de lege dă cifra de 15 milioane. Pentru a ajuta guvernul a fost stabilit un fond de contribuţii voluntare, pentru a sponsoriza schimbarea.
IMPLICAŢII ISTORICE
Pentru mai mulţi vorbitori turci şi tadjici, afirmarea distanţei faţă de scrierea chirilică se leagă de amintiri neplăcute din timpul represinii, de lagăre, de execuţia a mii de aşa-numiţi "arabi" - ca să nu mai vorbim despre cei care ştiau să scrie arăbeşte; toţi aceştia se simt victime ale epurărilor din anii 1930. Mai mult, cei din Asia Centrală se luptă încă să depăşească moştenirea propagandei anti-arabe: cu imaginea lor de "analfabeţi", de exemplu.
Un publicist de la "Ogonek" califică justificarea ideologică care circula în anii 1930 de a impune o schimbare a scrierii drept un "mit propagandistic despre analfabetismul universal şi despre înapoierea locuitorilor din republicile sudice cărora binevoitorul tată al popoarelor le-a dat scrierea drept cadou". Acest mit a susţinut că turcii şi tadjicii au fost obligaţi să împrumute scrierea de la slavi, pentru că propria lor scriere ar fi fost insuficientă şi inacceptabilă.
Pentru naţionaliştii moldoveni, proiectul de lege a alfabetului oferă în plus avantajul de a da o definiţie oficială a limbii moldoveneşti, un pas simbolic spre reafirmarea moştenirii lor româneşti. De la preluarea de către sovietici, în 1940, moldovenii au fost forţaţi să folosească scrierea chirilică în timp ce românii de peste graniţă, care vorbesc o limbă identică, continuă să folosească alfabetul latin.
Clarificarea legală a naturii limbajului, asupra căreia proiectul de lege insistă, ar putea să ajute la atenuarea dezbaterii colorate politic între moldoveni, care susţin că limba lor şi limba română sunt identice şi autorităţile sovietice care pretind că moldoveneasca este o limbă diferită şi că, de acum încolo, trebuie să poarte un nume diferit. Astfel, naţionaliştii moldoveni au văzut în planul de a se întoarce la scrierea latină o ocazie de a-şi întări argumentul că ceea ce astăzi este RSS Moldovenească este, mai degrabă, o parte integrantă a României, decât o componentă a Uniunii Sovietice.
PROCESUL DE TRANZIŢIE
Deşi până acum doar Moldova a propus un proiect de lege cu privire la întoarcerea la scrierea tradiţională, multe alte republici care se confruntă cu aceeaşi problemă fac deja paşi importanţi către o tranziţie "de facto" analogă. Publicaţiile sunt acum parţial sau integral tipărite în arabă sau tadjică şi în alfabet latin în Moldova.
În martie, Tadjekistanul a început să publice o nouă revistă pentru copii, Chasma, exclusiv în scriere arabă. Iar la 15 iunie, săptămânalul moldovenesc Literatura şi Arta a apărut jumătate cu alfabet latin, jumătate cu alfabet chirilic. E de aşteptat ca la următoarele apariţii să crească proporţia paginilor scrise cu alfabet latin, până ce acestea vor reprezenta 100%. O nouă revistă moldovenească, Glasul, va fi, de asemenea, publicată folosind scrierea latină.
Erika Dailey
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citește pe Antena3.ro
