Mişcări neoficiale în ţările URSS

Un raport al Radio Europa Liberă prezenta, la sfârşitul lui mai 1989, situaţia mişcărilor neoficiale din ţările Europei de Est. Foarte multe astfel de organizaţii existau şi în ţările membre ale URSS, mai ales în Letonia şi Lituania.

LETONIA
Cercetaşii (Skauti) a fost reinstituită în 1988; Cercetaşii pentru băieţi şi fete a existat pe când Le­tonia era independentă. Nu se cu­noaşte componenţa. Îşi propune să promoveze idealurile şi sco­purile mişcării internaţionale a cerce­taşilor, mişcare constituită de Lord Baden-Powell. Nu se cu­nosc liderii.

Partidul Politic "Uniunea Democratică din Latvia" (Politiska Prtija "Latvijas Demokratiska Savieniba") a fost constituit în toamna lui 1988 şi este afiliat la Uniunea Democratică a URSS. Anunţă că are în jur de 50 de membri. Îşi propune să promoveze reformele democratice în Letonia. Printre lideri se numără: Ogests Treilons, Leonid Sinitsin.

Clubul de Protecţie a Mediului (Vides Aizsardzibas Klubs) a fost înfiinţat la 25 februarie 1987 la Riga (primul congres la 25 şi 26 februa­rie), deşi clubul a existat neoficial mai mult de un deceniu. Are 4.000 de membri. Obiectivul său este protecţia mediului înconjurător. Un lider cunoscut este Arvids Ulme. Deţine publicaţia Staburags.

Exodus a fost fondat în ianuarie 1989. Are 30 de membri. Îşi pro­pune să promoveze catolicismul şi drepturile religioase în Letonia. Printre lideri se numără Ceslav Masans.

Helsinki 86 a fost fondată în iulie 1986, în Liepaja. Are în jur de 50 de membri. Îşi propune să monito­rizeze respectarea drepturilor omu­­lui. Lider este Martins Bariss.

Ramura din Riga a mişcării Hel­sinki 86 (Helsinki '86 - Rigas No­dala) a fost înfiinţată în mai 1988 la Riga. Are aproximativ o duzină de membri. Îşi propune să moni­to­rizeze respectarea drepturilor omu­­­lui. Anta Bergamne este liderul mişcării.

Frontul Internaţional al Muncitorilor din RSS Letonia sau Interfront (Internationalngo Fronta tru­dyaschikhsia Sovietskoi Latvii) a fost înfiinţat în urma unui congres fondator la Riga, la 7 şi 8 ianuarie 1989. Are în jur de 300.000 de membri (număr probabil exa­gerat). Printre obiective: să promoveze un bun nivel de trai al poporului leton şi să sprijine re­structurarea, insistând asupra protecţiei speciale a intereselor populaţiei de vorbitori de rusă. Rivali­zează cu Frontul Popular pentru sprijinul popular. Liderul este Anatoli Belaiciuc. Deţine publicaţia Edinstvo (în rusă).

Mişcarea de independenţă na­ţio­nală a Letoniei a fost înfiinţată în iu­nie 1988. Primul congres a fost ţinut la 18 şi 19 februarie 1989 la Ogre. Sus­ţine că are peste 8.000 de membri. Îşi propune să promoveze independenţa Letoniei. Liderii sunt: Eduards Berklaus, Juris Do­belis şi Einars Repse. Deţine publicaţia Neatkariba.
Partidul Renaşterii Letone (Latvijas Atdzimsanas Partija) a luat fiinţă la 2 aprilie 1989 la Riga. Are 100 de membri. Îşi propune să promoveze renaşterea şi independenţa Leto­niei. Lider este dr Juris Vidins.

Frontul Poporului din Letonia sau FTL (Latvijas Tautas Fronte) a fost constituit la Riga la 8 şi la 9 oc­tombrie 1988. Susţine că are peste 250.000 de membri şi mai multe organizaţii, inclusiv unele din această listă. Îşi propune să promoveze interesele poporului din Letonia şi susţine restructurarea. Preşedintele este Dainis Ivans. Deţine publicaţia Atmoda în letonă şi în rusă, dar publică şi buletine neregulate.

Societatea Radicală a Frontului Popular al Letoniei (Latvijas Tautas Frontes Radikala Apvieniba) există de la 11 februarie 1989, când a avut loc cel de-al doilea congres, înainte de care organizaţia era cunoscută drept Frontul Popular Informal. A fost constituită, sub cel din urmă nume, la 10 septembrie 1988, la Ri­ga. Se pare că avea 1.552 de membri în noiembrie 1988. Are ca obiectiv să acţioneze ca o aripă radicală a FTL. Liderii sunt: Ints Calitis, Imants Kulinskis, Janis Cakstins, Mierval­dis Lacis şi Serghei Egorionok.

Renaştere şi Reînnoire (Atdzimsana un Atjaunosanas) a fost instituit la 14 iunie 1987. Are în jur de 20 de membri (mai ales clerici lute­rani letoni). Îşi propune să apere drepturile religioase. Liderii sunt: Vladimir Bogdanov şi Serghei Egorionoc.

Potrivit unei raport al TASS de la 19 februarie 1988, existau peste 2.500 de asociaţii informale în Letonia. Numărul trebuie să fie, de fapt, mult mai mare. De la sfârşitul lui 1988, noi organizaţii au luat fiinţă într-un număr uluitor; este vorba mai ales de diverse asociaţii profesionale (precum cele ale ju­riştilor, medicilor, educatorilor şi fermie­rilor) şi grupuri culturale naţionale (de exemplu, evrei, po­lonezi, esto­nieni, lituanieni, ruşi, romi şi mol­doveni). Mai multe or­ganizaţii, precum Asociaţia Suro­rilor Medicale, care existau pe când Letonia era independentă, au fost înfiinţate din nou; dar nu deţinem despre ele vreo informaţie.
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu