La sfârşitul lunii martie a anului 1989, Radio Europa Liberă a prezentat primul număr al publicaţiei samizdat a minorităţii maghiare din Transilvania. Kialto Szo aborda probleme specifice minorităţii şi expunea un plan de măsuri de aplicat într-o viitoare eră postceauşistă. Babeş Bolyai a propus cu această ocazie un plan de acţiune pe termen lung.
"Editorii noii publicaţii au amintit de lecţiile învăţate de minoritatea maghiară în ultimii 70 de ani. Cea mai importantă lecţie care trebuie deprinsă din trecut, au insistat editorii, este că nimeni nu se poate aştepta ca o schimbare să aibă loc în România peste noapte. Deşi este adevărat că responsabilitatea principală pentru actuala situaţie îi aparţine unei singure persoane, sentimente nefavorabile şi chiar sentimente de ură faţă de minoritatea maghiară au o răspândire largă, regăsindu-se la largi segmente ale populaţiei româneşti. Dacă dictatorul ar fi dat jos, tot ar rămâne în picioare o "piramidă" intactă din moment ce ar fi o naivitate să se spere că un fel de glasnost sau de perestroikă ar schimba lucrurile într-o clipă. La finalul articolului de lansare, editorii şi-au exprimat "profunda satisfacţie şi gratitudinea" pentru grija şi sprijinul pe care l-au primit de la statul maghiar şi de la maghiarii de pretutindeni. La fel de îmbucurător, au spus ei, este faptul că tot mai mulţi oameni au conştientizat că "tirania şi discriminarea etnică sunt două extreme ale aceluiaşi sistem" şi că "nici un popor nu poate fi liber dacă le oprimă pe altele".
Agenda pentru era post-Ceauşescu
Printre articolele din primul număr al Kialto Szo, unul a fost intitulat "Dincolo de era Ceauşescu". În acest articol, B. Bolyai a reafirmat importanţa supremă de a realiza obiectivul imediat de autoprezervare şi a propus un plan de acţiune pe termen lung care să fie aplicat în perioada ce va urma unei posibile răsturnări pozitive a situaţiei.
Sistemul politic românesc care va începe după plecarea lui Ceauşescu va trebui să garanteze atât respectarea drepturilor omului în general, cât şi pe cele ale comunităţilor etnice, "pentru ca toţi să se bucure de fructele democraţiei". Va trebui să fie un sistem corect, din care să fie excluse toate formele de discriminare şi de agitaţie naţionalistă, şi va trebui să garanteze instituţional că nimeni nu va suferi prejudicii din cauza originii sale etnice.
Bolyai a insistat, de asemenea, ca libertatea de a se stabili sau de a călători oriunde să fie garantată într-un astfel de sistem. Tot ceea ce împiedică stabilirea unor contacte afară şi libera circulaţie a ideilor peste graniţe trebuie să dispară. Nimeni nu trebuie să fie împiedicat să se stabilească sau să îşi caute un loc de muncă în zonele populate de maghiari, iar cei care au fost obligaţi să fugă de pe pământul natal sub Ceauşescu să aibă garantat dreptul de a se repatria.
În sfera politică, numai un sistem multipartit ar asigura o reprezentativitate adecvată a minorităţilor; între timp, partidul unic ar trebui să permită formarea unor fronturi populare care ar putea asigura reprezentativitate parlamentară minorităţii maghiare şi posibilitatea de a alege deputaţi în Marea Adunare Naţională.
O imagine a economiei în era post-Ceauşescu, a spus Bolyai, este mult mai dificil de anticipat. În mare va depinde de magnitudinea schimbărilor politice, deci, de gradul de democratizare. Pentru naţionalităţi, o schimbare economică pozitivă ar însemna o mai mare toleranţă, mai multe oportunităţi pentru iniţiative private şi colective, o reprezentativitate proporţională în forurile de decizie la nivel economic, şanse egale de angajare, salarii lipsite de discriminare şi o distribuire echitabilă a bunurilor.
Steven Koppany
Radio Europa Liberă (München) - Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere de Eliza Dumitrescu