x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Posturile de radio vestice sunt bruiate în URSS şi în Est (IV)

Posturile de radio vestice sunt bruiate în URSS şi în Est (IV)

11 Feb 2009   •   00:00

München, februarie 1989 ● Johnathan Eyal



Deşi semnaseră înţelegeri care interziceau bruiajul posturilor de radio din ţările partenere, URSS şi aliaţii săi estici continuau, la sfâr­şitul anilor ’80, să blocheze posturile vestice.

În urma unor negocieri eşu­a­te, URSS, care dorea să "dea la schimb" încetarea bruiajului contra unor avantaje diplomatice, a de­ve­nit puţin câte puţin deschisă către re­ceptarea radioului vestic. Guver­ne­le estice i-au urmat exemplul. Po­ziţia cea mai rigidă au avut-o esticii în legătură cu postul Radio Europa Liberă, acuzat constant de implicare în treburile interne.

Bruiajul încetează
În timpul nopţii de 29 noiembrie 1988, în URSS încetează deodată bruiajul postului Radio Europa Li­beră, care pentru prima dată în 30 de ani se putea recepţiona fără oprelişti în Uniunea Sovietică. A încetat, de asemenea, bruiajul postului Deutsche Welle. Mass-media din Ungaria a scris îndată despre aceas­tă modificare a politicii; dar în  alte părţi din Europa de Est aparatele de bruiaj au mai continuat să opereze ceva vreme.

Ce a obligat URSS-ul să renunţe la orice fel de bruiaj? Se ştie că acesta fusese unul din elementele care au generat opoziţia Marii Britanii şi a SUA de a finaliza pozitiv conferinţa CSCE de la Viena; de asemenea, un proiect drag lui Gorbaciov, conferinţa  dedicată drepturilor omului, proiectată a se ţine în 1991 la Moscova, se vedea pus sub semnul în­trebării. Decizia sovieticilor de a stopa bruiajul a îndulcit această opoziţie şi a fost un exemplu repede urmat de Cehoslovacia, care nu a mai bruiat transmisiile REL. O decizie similară a Bulgariei a urmat câteva zile mai târziu. Imediat după vacanţa de Anul Nou, conferinţa de la CSCE  şi-a adoptat documentul final şi a deschis calea către dis­cuţiile privind reducerea armelor convenţionale în Europa. Cât va dura însă această victorie?

Posibile evoluţii ale situaţiei
URSS şi statele estice au renunţat în ultimul moment la bruiaj. A fost de fapt concesia pentru care Vestul a trebuit să aştepte cel mai mult cu ocazia negocierilor de la Viena. Totuşi, este clar că abordarea adoptată de statele din Vest a dus la rezultatul dorit. Nu numai că problema liberei circulaţii a informaţiilor este strict legată de chestiunile de securitate, dar o viitoare posibilă reluare a bruiajului va putea foarte uşor să aibă serioase repercusiuni asupra relaţiilor dintre Est şi Vest. Mai mult, cum chestiunea bruiajului a fost una dintre ultimele rezolvate la Viena, este şi una dintre primele care vor fi examinate la conferinţele ce vor urma şi care deja au fost stabilite: un "Forum al Informaţiei" va începe să analizeze aceste chestiuni la Londra, la 18 aprilie 1989.

Această reuşită trebuie, de asemenea, privită în perspectivă. Mai întâi, nici URSS, nici Polonia nu au invocat nici o obligaţie internaţională când au stopat bruiajul. URSS a prezentat decizia ca pe un semn în plus al deschiderii sale, iar Polonia a invocat "dreptul său suveran" de a face asta. Ceea ce e şi mai alarmant, Cehoslovacia şi Bulgaria nu au declarat încă nimic despre decizia lor de a stopa bruiajul. În mod ideal, acest act ar trebui raportat la interdicţia oficială. Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat – cu excepţia Ungariei –, dar România (care deja a informat cu ocazia conferinţei că nu va respecta anumite prevederi ale înţelegerii de la Viena) pregăteşte de zor justificări legale pentru bruiaj. În mod paradoxal, regimul lui Ceauşescu trebuie să ţină cont acum şi de transmisiile Radio Moscova către România, care permanent avansează idei divergente faţă de vederile Bucureştiului.

Apoi, este important de amintit că decizia de a stopa bruiajul este prea puţin o concesie; abia dacă în­seamnă noua intenţie de a respecta obligaţiile asumate acum mulţi ani. În fine, multe vor depinde de modul în  care se va aplica. Gorbaciov a realizat că bruiajul electro­nic al transmisiilor radio nu mai este o  miză foarte importantă; mult mai importantă pentru viitor este ches­tiunea emisiunilor tv transmise în direct cu puternica lor combinaţie de imagine şi sunet. Mass-media sovietică a vădit un interes crescând pentru emisiunile proprii, dedicate Europei de Est, un mod de a face primul pas pe acest teritoriu. Vastele resurse alocate bruiajului radio, care se învârt pe la 850.000.000 $ pe an (doar costurile operative),  reprezintă probabil argumentul cel mai important împotriva reinstaurării acestuia.

Abordarea actuală pe care Vestul o are în privinţa transmisiilor radio este diferită acum de cea avută până de curând. Toate statele est-eu­ro­pene critică insistent conţinutul emi­siunilor radio destinate cetă­ţenilor lor.  În vreme ce această cri­tică (devenită o prezenţă zilnică în mass-media poloneză) este, în principiu, demnă de luat în seamă, este totuşi de remarcat că aceasta ia forma unui apel către plătitorii de taxe vestici de a stopa contribuţiile băneşti către acest fel de transmisii. Această abordare face ca REL-RL să fie încă expus, sugerând că un post care a fost înfiinţat din dorinţa de a-i in­forma pe estici despre propriile vieţi şi condus mai ales de emigranţi nu poate fi adecvat şi este acum un "anacronism", de vreme ce Răz­boiul Rece e "mort". Guvernul po­lonez a făcut un apel deschis în acest sens, căruia i s-a alăturat lide­rul maghiar Karoly Grosz, care în tim­pul vizitei sale în SUA, la în­ce­pu­tul lui februarie, a solicitat un "stu­diu" asupra implicaţiilor emi­si­u­ni­lor REL în timpul Revoluţiei ma­ghia­re din 1956. Atâta vreme cât exis­tă această diferenţiere între posturile de radio, atâta vreme cât un post de radio este criticat în mod deschis, problema bruiajului va rămâne pe agenda reuniunilor internaţionale.

Una dintre cele mai recente luări de poziţii asupra chestiunii, care îi aparţine secretarului de stat ame­rican George Shultz, include şi ce­rerea privind demantelarea completă a aparaturii. Apelul său pare a fi avut ecou (parţial) doar în Estonia, unde prim-secretarul pe probleme de comunicaţii a afirmat că unele transmiţătoare sovietice ar putea fi folosite în scopuri paşnice. Cehoslovacia, însă, a afirmat recent că "nu poate sta cu braţele în sân", în timp ce Radio Europa Liberă continuă să încurajeze grupurile di­si­dente să pro­tes­teze faţă de Guvern. Uniunea Sovietică şi aliaţii săi estici trebuie să se aştepte că li se vor cere dovezi  asupra in­tenţiilor pe termen lung în cadrul proiectatei conferinţe de la Londra, din această primăvară. Verdictul final asupra acestui episod Est-Vest încă nu s-a dat.

Radio Europa Liberă (München) – Raport al Secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir.
Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu

×