Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceste rânduri sunt despre primele reacţii la evenimentele din 19 şi 20 august 1989, când Tadeusz Mazowiecki a fost desemnat ca întâiul prim-ministru non-comunist. Urmează, desigur, şi alte reacţii dintre care unele ar putea fi diferite de cele prezentate aici.
Aşa cum era de prevăzut, reacţia României a fost ostilă, Germania de Est a cenzurat ştirile dar şi-a exprimat îngrijorarea şi adversitatea, Cehoslovacia şi Bulgaria au pus o doză mare de critică în relatările lor, iar Ungaria a făcut cea mai sinceră şi cea mai promptă relatare.
România a menţionat "Solidaritatea" pentru prima oară, după 1980, într-un articol în Scânteia din 20 august. Deşi nu a pomenit de numele lui Mazowiecki, ziarul a amintit de "o persoană" cu vederi antisocialiste, aflată în legătură cu cercurile imperialiste şi reacţionare. Acest lucru, a specificat Scînteia, este împotriva intereselor poporului polonez şi împotriva "intereselor socialismului în general, inclusiv împotriva Pactului de la Varşovia". Serveşte intereselor NATO. În mod ironic, România pare a invoca doctrina lui Brejnev, într-o perioadă în care se împlinesc 21 de ani de la invazia Cehoslovaciei, invazie la care România nu a participat. De data aceasta, Ceauşescu a tăcut cu privire la "Primăvara de la Praga" dar i-a permis organului său de presă să afirme cu privire la Polonia că "ar trebui făcut tot ce este posibil pentru formarea unui guvern majoritar al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) care să asigure continuitatea mişcării revoluţionare de construcţie socialistă."
În zilele de 18, 19 şi 20 august presa din RDG a evitat esenţialul; au relatat în schimb despre convorbirile dintre Jaruzelski, Rakowski şi Mazowiecki dând astfel impresia că o mare coaliţie s-ar forma cumva. Vineri, înainte ca numirea lui Mazowiecki să fie cunoscută, s-a insistat foarte mult asupra declaraţiei lui Rakowski despre faptul că o întorsătură politică şi o schimbare a cursului socialist este extrem de periculoasă.
Comentariile Cehoslovaciei au fost destul de succinte şi scrise cu precauţie. Singurul lucru care s-a spus despre Mazowiecki este apartenenţa sa la "Solidaritatea"; nu a fost calificat drept "imperialist" sau că ar avea alte asemenea legături nocive. Majoritatea relatărilor au pus accentul pe numărul de scaune ministeriale care vor fi deţinute de comunişti. Totuşi, "Solidaritatea" este un ghimpe pentru regimul de la Praga din cauza atitudinii sale faţă de "Primăvara de la Praga" şi faţă de invazia din 1968. Un comentator de la radio se întreba retoric, la 20 august, dacă nu cumva un guvern al "Solidarităţii" ar putea însemna "şi ultimul cui bătut la coşciugul socialismului din Polonia" şi dacă nu cumva PMUP a pierdut deja lupta pentru putere. Atitudinea opoziţiei, a continuat comentatorul radio, "reprezintă o ameninţare serioasă la adresa stabilităţii politice din Polonia".
Articolele din Bulgaria au fost relativ scurte şi factuale. La 20 august, corespondentul la Varşovia al Radio Sofia a interpretat o remarcă a interlocutorului său, Lech Kaczynski, reprezentant al "Solidarităţii", ca expresie a unui optimism exagerat în ceea ce priveşte viitorul mişcării care "nu are nimic de oferit în afară de promisiunea că lucrurile se vor înrăutăţi". Comentariul a fost presărat cu referiri la "lupta pentru putere" specifică "Solidarităţii" şi cu remarci pesimiste legate de amploarea pierderilor economice.
Presa din Ungaria a fost promptă şi a avut o acoperire amplă care, totuşi, nu a inclus prea multe comentarii editoriale. Presa a relatat despre confuzia şi furia din rândurile PMUP, dar şi despre interviul lui Walesa de la televiziunea germană, unde el a vorbit despre obligaţiile ce decurg din Pactul de la Varşovia şi despre faptul că partidul continuă să influenţeze armata şi poliţia. Atât Rezso Nyers, din partea autorităţilor, cât şi Miklos Haraszti, din partea Democraţilor Liberi, au spus că ei nu cred că un guvern non-comunist în Polonia ar perturba neapărat Pactul de la Varşovia şi CAER. Haraszti a spus că nu îşi poate imagina că polonezii ar putea crea nişte probleme în plus faţă de cele pe care Pactul şi CAER le au deja. Un analist de la radio a spus, la 19 august, că faptul că "Solidaritatea" are un premier în Polonia "reprezintă poate cel mai important eveniment din istoria Europei de Est, din ultimii patruzeci de ani". Evenimentele din Polonia vor suscita, cu siguranţă, mai multe reacţii din partea ţărilor surori, pe măsură ce regimurile care le conduc vor avea răgazul de a digera adevărata lor semnificaţie.
Vladimir Kusin
Radio Europa Liberă (Munchen) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citește pe Antena3.ro
