Articolul zilei: Trandafiri în ianuarie

O zi luminoasă a naţiunii române. Şapte ianuarie 1989. O zi, poartă înaltă prin care trec gândurile unui întreg popor. Gândurile acestea pli­ne de sinceritate şi căldură umană sunt adresate distinsei femei care este simbolul personalităţii active, al luptătoarei pentru ţeluri nobile, Elena Ceauşescu.

Împreună cu posturile de radio şi televiziune, presa cotidiană, săptă­mâ­nală, periodică, mai multe edituri au marcat acest eveniment în­semnat. De sub litere de plumb cald au apărut antologii omagiale. Una dintre ele, tipărită de Editura Eminescu, are un titlu inspirat: "Cununa de lauri". Volumul a apărut sub egida Cosiliului Culturii şi Educaţiei Socia­liste şi al Consiliului Naţional al Femeilor. Mai bine de o sută de autori – oameni de litere, plastici­eni, artişti ai primelor noastre scene, îşi exprimă profunde gânduri de recunoştinţă, adresate tovarăşei Elena Ceauşescu, gânduri care iau fie forma poeziei, fie pe cea a genurilor epice.

Prozatorul Dumitru Radu Popescu explorează prin gândurile sale un spaţiu istoric şi politic în care s-au afirmat puternic ideile ştiinţifice, de o deosebită însemnătate, ale tovarăşei academician dr ing. Elena Ceauşescu. Autorul reliefează realismul şi concreteţea, caracterul umanist al operei eminentului savant român. "Iata de ce – scrie acesta – este important ca puterea ştiinţei să fie ocrotită şi îndrumată de forţa raţiunii, de dorinţa de a construi o lume a triumfului raţiunii şi a luminilor ştiinţei şi culturii, o lume în care omul să rămână centrul splendorilor timpului pe care singur şi-l edifică.

Oamenii de ştiinţă şi pacea – iată o idee-călăuză, o idee-speranţă pe care tovarăşa academician doctor in­­giner Elena Ceauşescu a propus-o acestei lumi pentru care ziua de mâine a liniştii poate deveni o reali­tate.

O realitate a demnităţii prin muncă şi prin responsabilitatea continuă în faţa propriei conştiinţe şi a istoriei. O realitate a triumfului raţiunii". ("Realitatea gândului de pace românesc").

Într-o convergenţă a acestor efervescente idei, Ion Brad subliniază rolul deosebit pe care l-a avut şi îl are tovarăşa Elena Ceauşescu, ca militant de partid şi om politic de strălucită competenţă. "Nici o bătălie nu poate fi mai nobilă decât aceea care nu-şi propune să ucidă, ci să clădească. Pentru că nu vrea să înăbuşe în om setea de cunoaştere şi perfecţiune, ci să-i taie un făgaş adânc şi durabil, să-i dea o perspectivă filozofică şi istorică, demnă de secolul nostru, bătălie pe care o duce azi poporul român cu credinţa în victorie, în pacea şi progresul umanităţii.

Iată de ce, omagiind personalitatea tovarăşei Elena Ceauşescu omagiem nu numai talentul creator al poporului român, munca lui tenace şi valorile cuceririlor ştiinţifice, punerea unor temelii noi, contemporane, la baza tuturor domeniilor vieţii, ci şi răspunderea pe care o implică un asemenea program, îndreptăţirea apărării lui, printr-o organizare conştientă şi sub autoritatea unei înalte concepţii de viaţă". ("Fiică a naţiunii române").

Membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-viceprim-ministru al guvernului, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului, tovarăşa Elena Ceauşescu a contribuit cu idei va­loroase la dezvoltarea patriei. O vibrantă tabletă, din care reţinem aceste rânduri, călduros omagiu, semnează şi prozatorul George Bălăiţă: "De neconceput însă ar fi fost viaţa noastră de acum fără implicarea tovarăşei Elena Ceauşescu în tot ce se face temeinic şi chibzuit. Inimă şi înţelepciune cu adânci rădăcini în ţinutul de legendă al pământului natal, tovarăşa Elena Ceauşescu este nu numai autoarea unei impresionante opere ştiinţifice apreciate în lumea întreagă, dar şi un om politic pe măsură. Devotată ideii de adevăr şi dreptate, tovarăşa Elena Ceauşescu ve­ghează necontenit la înălţarea ţării. Vieţi minunate dăruite ideii de transformare revoluţionară a omului şi societăţii. Nume ilustre în istoria contemporană, ţara însăşi le seamănă şi îi urmează". ("Trandafiri în ianuarie").

Într-o aleasă ţinută grafică, Editura Albatros a dedicat în aceste zile tovarăşei academician dr ing. Elena Ceauşescu, volumul omagial de versuri "Urare din inima ţării". Cartea reuneşte semnături ale unor creatori care muncesc şi trăiesc pe tot întinsul patriei. Nu există zonă geografică, vatră de ştiinţă şi cultură care să nu aibă reprezentanţi, poeţi de cele mai diferite profesii; elevi, studenţi, tehnicieni, muncitori, ingineri, profesori, creatori populari, militari etc.

În paginile celor două ample antologii se regăsesc, ca într-un frumos buchet de flori, semnăturile multor oameni de cultură şi artişti români. Dumitru Ghişe, Alexandru Andriţoiu, Dina Cocea, Ion Dodu Bălan, Petru Anghel, Corneliu Leu, Eugen Barbu, Dan Tărchilă, Vasile Tomescu, Alexandru Balaci, Radu Beligan, Maria Slătinaru Nistor, Hans Liebhardt, Ecaterina Oproiu sunt numai câţiva dintre aceştia.

Lor li se alătură, printr-o reuşită apariţie editorială, poeta Violeta Zamfirescu, care dedică un vibrant volum de poeme tovarăşei academician dr ing. Elena Ceauşescu, "Flori de suflet", tipărit la Editura Cartea Românească.

De la versurile primei poezii, concentrând imaginea unui destin excepţional, din care cităm: "Născută sub cerul dragostei de glie. / Pe plaiuri strămoşeşti atât de roditoare. / Ea a crescut cu gândul ce peste vremi mlădie / Simţirea de femeie mereu cutezătoare / Alături de bărbatul mereu clarvăzător / Care scrutează limanul depărtării / De peste cinci decenii / Luptând pentru înaltul ideal, biruitor / Din dragoste de adevăr şi de popor...", poeta realizează în versuri limpezi, de adâncă vibraţie, portretul liric al adolescentei în care a înflorit voinţa cunoaşterii – prefigurând destinul savantei: "Seminţele vorbesc şi cuvintele suie / În aburul câmpului, chilim argintiu / Ea murmură lângă pridvor iubirea de glie / Şi gândul rostea «Vreau să ştiu! Vreau să ştiu!»".

Imaginea tinerei revoluţionare care şi-a dăruit cu devotament existenţa slujirii clasei muncitoare, cauzei partidului şi poporului e astfel conturată în versurile Violetei Zamfirescu: "Lucrând pentru pu­terea clasei muncitoare / Şi pentru al ei Partid / Tu ai aflat cine eşti / Şi aplecată spre cerul din tine / Zăreai cum faţa se transfigurează, ca-n poveşti...".
Marian Constantinescu - România Literară, 12 ianuarie 1989