Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În curtea Cooperativei agricole de producţie Răcari e agitaţie. Câteva maşini cu remorci au cabinele pline, motoarele ambalate din când în când la maximum, ca inginerul-şef Panait Adrian să audă din sediul unităţii şi să se grăbească.
A sosit vagonul cu îngrăşăminte în gară, au fost anunţaţi dimineaţă şi vagonul nu aşteaptă prea mult, dar mai ales e bine să nu se înşele la ora aceasta agricolă aşteptările pământului. Acum, pământul are pretenţia să fie recompensat după trei anotimpuri de rodnicie cu toate cele ce i se cuvin pentru a putea reîncepe deplin mulţumit ciclurile nesfârşitei sale fertilităţi viitoare. Iarna e anotimpul când oamenii reîncheie pentru încă un an pactul lor vital cu pământul. Avansul acestei noi înţelegeri sunt îngrăşămintele. La Cooperativa Răcari ele au sosit deja în gară. Trebuie doar aduse şi împrăştiate pe câmp. Va fi un început aşteptat de colaborare cu recolta verii anului acestuia.
Comuna Răcari include cu cele 2.060 ha de pământ arabil ale sale satele Ghimpaţi, Ghergani, Mavrodin şi Colacu unde mai e o cooperativă. Unitatea agricolă din Răcari are două ferme vegetale şi una zootehnică. Până la ora aceasta au fost deja fertilizate 150 ha de pământ cu gunoi de grajd din sectorul zootehnic, tansportat pe câmp cu cele 6 atelaje ale fermei Ghimpaţi şi cu remorcile, pe 100 ha s-au aplicat amendamente calcaroase, 150 ha sunt afânate, iar pe alte 125 ha s-a făcut deja sacrificarea de rigoare. Întreaga suprafaţă de grâu şi orz a viitoarei recolte e fertilizată cu îngrăşăminte pe bază de fosfor, irigaţiile se vor face dintr-un pârâu ce traversează suprafaţa agricolă a unităţii, s-au desfiinţat drumuri inutile, şi s-a făcut în general tot posibilul ca întreaga suprafaţă să fie gospodărită, astfel încât să se redea circuitului agricol orice metru de teren susceptibil de germinaţie şi rod.
Din recenta Plenară lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, inginerul Panait Andrei a reţinut ideea extrem de fertilă a unei noi ordini în folosirea suprafeţei arabile, astfel ca recolta anului acestuia să-şi desfăşoare noile sale forţe productive între revizuirea registrului agricol comunal şi raţionalizarea pentru rod a întregii suprafeţe disponibile, la modul cel mai eficient cu putinţă. Cele 35 milioane tone de cereale câte vor trebui obţinute anul acesta de pe ogoarele ţării impun în egală măsură încă de la această oră ninsă de iarnă o mobilizare exemplară a conştiinţelor, o nouă exemplaritate morală a tuturor celor care lucrează în agricultură.
Inginerul Panait Adrian şi oamenii săi care se pot numi Tănase Marin, Şerban Ion, Ştefan Vanghele sau Ştefan Eufrosina – ca să dăm doar numele câtorva dintre cei pe ale căror braţe şi conştiinţe se sprijină speranţa unei recolte mult sporite în anul acesta, au tras toate învăţămintele din experienţa bună a anului precedent, dar au învăţat şi din lipsuri şi neîmpliniri, astfel încât ele să nu se mai repete. Cea mai bună autocritică însă este tot fapta, înfăptuirea în acest an în cele mai bune condiţii a tututor prevederilor de plan, fie că e vorba de legume, cultura mare sau zootehnie. Realizarea unor recolte pe măsura aşteptărilor celui mai bun an agricol românesc va fi dovada cea mai concludentă că s-au tras toate concluziile necesare din experienţa anului anterior.
La toate acestea şi la multe altele meditează lucrătorii Cooperativei agricole din Răcari. Dar când spun că meditează aş vrea să se înţeleagă că fac treaba aceasta muncind. Munca neîntreruptă este cea mai eficientă meditaţie mai ales în agricultură. La ora aceasta, oamenii din Răcari fac deja pregătirile pentru legume. Au început să dea forma geometrică cea mai sănătoasă ramelor pentru răsadniţe, pun perdele de stuf în jurul lor, transportă mraniţă şi nisip, aştern peste amestecul acesta gunoi nefermentat pregătind astfel patul cald – cum spun ei atât de frumos, sugerând în mijlocul iernii imaginea unui intim pat nupţial – pentru seminţele viitoarelor producţii de legume. Unele tocuri şi rame se mai menţin de anul trecut. Pe acelea le repară. Fac în acelaşi timp altele noi. Oamenii se pricep în egală măsură la agricultură, cât şi la tâmplărie. Şi la multe altele. Pentru că agricultura e o meserie care le înglobează pe toate. Când partea "terestră" a răsadniţelor va fi gata, urmează să fie acoperite. Se va crea astfel posibilitatea ca anul acesta întreaga cantitate de răsaduri să fie produsă pe suprafeţe şi prin mijloace proprii. E o măsură cu atât mai necesară cu cât anul acesta spre deosebire de anul trecut când mazărea ocupa 40 ha, iar legumele doar 10, proporţia se va inversa în favoarea legumelor. În acest an, tomatele, ardeii, vinetele şi celelalte legume – în special cele timpurii – se vor extinde pe o suprafaţă de 30 ha.
"E multă manoperă la legume – zice inginerul Panait, cea mai multă manoperă. Mai ales tomatele timpurii sunt extrem de sensibile". Dar şi oamenii sunt sensibili. Mai sensibili chiar decât tomatele timpurii. Evident că sensibilitatea lor reacţionează în special la rezultatele şi destinul propriei lui munci. Iar realitatea unor câmpuri întinse cu răsadniţe calde pentru germinaţia seminţei în mijlocul ninsorii şi îngheţului este de natură să ne dea măsura speranţei generale într-o recoltă-record în anul acesta.
Ion Zubaşcu - Flacăra, nr. 3/1989
Citește pe Antena3.ro
