Stimularea hărniciei

În condiţiile realizării planului, vor creşte substanţial cantităţile de cereale şi legume repartizatre pentru retribuirea în natură, de pildă cu 550.000 de tone la grâu şi cu 510.000 de tone la porumb.

Dacă avem în vedere că, în conformitate cu noile reglementări, din cerealele destinate retribuirii în natură, se vor asigura, pentru consumul alimentar şi pentru furaje, câte 150 de kilograme de grâu şi 150 de kilograme de porumb tuturor cooperatorilor care participă efectiv la muncă, precum şi membrilor de familie aflaţi în întreţinerea acestora, ca şi pensionarilor CAP, rezultă că vor beneficia de rspectivele produse aproximativ cinci milioane de persoane.

Cum la aceste cantităţi se adaugă grâul şi porumbul repartizat suplimentar cooperatorilor care au participat efectiv la muncă - în funcţie de numărul normelor rea­lizate şi de contribuţia fiecăruia la îndeplinirea şi depăşirea produc­ţiilor planificate - ca şi producţia de pe loturile personale, înseamnă că noile măsuri permit să se asigure, în fiecare familie, în medie, 800-900 de kilograme de cereale de persoană: suficient pentru consumul propriu şi pentru creşterea şi îngrăşarea unui număr sporit de animale.

Adăugate reglementărilor din anul trecut, de majorare a retribuţiilor din celelalte sectoare ale economiei naţionale, noile măsuri de îmbunătăţire a re­tribuirii în natură a ţăranilor coo­peratori, împreună cu acelea de perfecţionare a sistemului de re­tribuire în acord global în cooperativele agricole de producţie fac şi mai elocvente politica promovată de partidul nostru, preocupările statornicite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, pentru ridicarea continuă a calităţii vieţii în societatea noastră, de care să beneficieze toţi oamenii muncii.

Măsurile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost primite cu deosebită satisfacţie şi cu profundă aprobare de întreaga ţărănime, ele demonstând caracterul umanist al politicii partidului. În pragul pri­măverii de anul acesta, la împlinirea a patru decenii de la pasul istoric al trecerii la transformarea socialistă a agriculturii prin cooperativizare, gospodarii ogoarelor desfăşoară acţiuni susţinute pentru obţinerea unor recolte-record, ca răspuns concret la grija partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea continuă a muncii şi vieţii lor.

La Gârla Mare, pâinea este pe mâini bune
Marin Petrescu, şef de echipă la Ferma nr. 2  a CAP Gârla Mare: "Nu cred că este vreun ţăran în România care să nu se bucure, aşa cum ne bucurăm şi noi, de gândul bun al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de grija pe are o arată mereu pentru viaţa noastră. Îi datorăm ţara de azi, aşa cum o avem, aşa cum ne-a învăţat să ne-o făurim şi îi datorăm mai binele din casele noastre.
Cum am putea face altfel noi, cei din Gârla Mare, decât toţi coopera­torii din ţară? Vom munci cu şi mai multă răspundere pentru a obţine producţii mai mari decât până acum. Aici, la noi, grâul şi orzul arată cam a cinci mii de kilograme la hectar de pe acum. Şi nu că ne-am lăuda, dar nu se poate spune că la Gârla Mare grâul şi pâinea nu-s pe mâini bune, iar îmbună­tăţirea retribuirii noastre în produse, cu siguranţă, ne va face şi mâinile mai harnice".

La producţii mari, venituri mari
O antecalculaţie, făcută împreună cu tovarăşul inginer Iosif  Tokos, preşedintele CAP Micfalău, şi cu primarul nostru, Zoltan Bela Gal – ne spunea, zilele trecute, Iuliana Terza, şefa brigăzii a doua a acestei unităţi din judeţul Covasna – arată că, în 1989, reglementările recente, ini­ţiate de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, asigură că, după detaşarea grâului destinat alimentaţiei, fie­care cooperator ce participă direct la muncă poate primi o cantitate cel puţin dublă faţă de anul trecut pentru fiecare normă realizată. Noi suntem hotărâţi să răspundem aşa cum se cuvine acestei noi dovezi de omenie şi uma­nism, de dragoste pentru ţărani a secretarului gene­ral al partidului, adică vreau să spun că vom face tot ce ne stă nouă în putere ca să obţinem recolte cât mai mari la culturile planificate, aşa cum dorim să facă toţi lucrătorii ogoarelor din ţara noastră, pentru că, dacă alţii nu pot produce cartofi cum producem noi, dar produc porumb mult, tot mult ne interesează şi pe noi, care, aici, pe aceste terenuri şi la frigul acestei zone, nu putem produce porumb şi numai aşa ne putem ajuta bine unii pe alţii şi facem bine şi ţării". Este susţinută în afirmaţiile ei şi de Ileana Kiss, din aceeaşi brigadă. Brigadă în care Iuliana Terza a fost până anul acesta doar şefă de echipă şi a ajuns s-o conducă datorită destoinicei sale şi unei deosebite contribuţii directe la muncă şi în plan organizatoric.

La bine se răspunde cu  bine
După numărul de zile lucrate anul trecut, Ioan Dobândă şi Pavel Roată sunt printre cei mai harnici cooperatori din CAP Buziaş, judeţul Timiş. "Grâul nostru arată bine în câmp acum - ne asigură dânşii - şi vom face tot ce stă în puterile noastre să obţinem producţii cât se poate de mari în 1989, la împlinirea a patru decenii de la începerea cooperativizării agriculturii, să răspundem actualelor regle­men­tări, pornite din inima to­va­răşului Nicolae Ceauşescu, reglementări care ne asigură o retribuire mai bună. La bine, cine nu răspunde cu bine? Avem în judeţ unităţi agricole de înalt prestigiu, pe al căror drum vrem să mergem şi noi. Chiar aici, aproape, se află Topolovăţu Mare, unde vecinii noştri demonstrează, prin hărnicie şi bună organizare, că agricultura poate însemna bogăţie de produse numai dacă fiecare lucru, oricât de mărunt, este gândit bine, dacă între firele lui se ţese destulă inteligenţă şi dacă de soarta fiecărui leu se îngrijeşte cineva, tot timpul. Cooperatorii din întreg judeţul Timiş îşi vor spori eforturile şi vor face din acest an, anul unor recolte-record."

Cine-i muncitor, trăieşte foarte bine
Tot în Harghita, la CAP Ciumani (preşedinte Arpad Bege), în satul unor vestiţi meseriaşi – aici fiecare om ştie mai multe meserii, o casă se ridică incredibil de repede din mâinile lor, aproape toate casele şi gospodăriile sunt impresionant de frumoase, iar o legendă spune că, pe când cerul nu avea culoare şi toţi meseriaţşii chemaţi s-au declarat pe rând, neputincioşi să-l vop­sească, la urmă au fost chemaţi şi meşterii de la Ciumani, care nici nu s-au fălit, nici n-au zis că-i greu, nici n-au cerut schele, au întrebat: "În ce culoare să-l facem?" – ei bine, la cooperativa agricolă a acestor extraordinari gospodari, Ghizela Lucaci, de 39 de ani, ne-a spus: "Noile măsuri, pornite din inima tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea vieţii noastre, ne fac să muncim şi noi mai cu tragere de inimă şi să obţinem, în tot ce facem, mai mult decât până acum. Anul trecut am lucrat împreună cu trei din cele patru fete ale mele ca mulgătoare. Ele sunt acum la casele lor. Soţul meu e tractorist. Acum am rămas în casă doar cu fata cea mai mică. Eu mulg de la vacile fermei 250 de litri de lapte pe zi. În luna trecută am obţinut pe stat 6.300 de lei. Tot luna trecută, în ianuarie, am predat la contract un tăuraş de 450 de kilograme, îngrăşat în gospodăria personală. Mai avem acasă doi porci şi încă doi tăuraşi contractaţi cu statul, continuă Ghizela Lucaci, ale cărei afirmaţii le întăreşte, cu aprecieri admirative la adresa muncii ei, şeful fermei în care lucrează, inginerul zootehnist Alexandru Munteanu. Cine-i om muncitor poate să trăiască bine, chiar foarte bine. Iar noile reglementări îi ajută să obţină mai mult: şi pentru ţară, şi pentru ei".

Simţim şi înţelegem
Cooperativa agricolă din Pogoanele, judeţul Buzău, este a unor de mult vestiţi gospodari. "Vrem ca rezultatele muncii noastre din acest an să însemne dovada concretă a satisfacţiei pe care ne-au produs-o noile măsuri, care arată respect pentru truda şi pentru viaţa ţăranilor - spune Ion Voicu. Eu lucrez la o fermă vegetală şi toţi vrem să facem mai mult decât în anii trecuţi, să obţinem recolte mult mai mari, fiindcă, ştim, şi câştigul nostru va fi mai mare. Dacă ţara, dacă partidul şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu se gândesc la noi, noi cum am putea răspunde acestei permanente griji pentru traiul nostru mai bun decât prin eforturi sporite, aşa încât să se vadă că simţim şi înţelegem asta aşa cum se cuvine?!"

Asemenea sentimente sunt prezentate peste tot, în toate satele ţării, în inimile tuturor acestor mi­nunaţi – cum îmi spunea anul trecut unul dintre ei şi cum am şi scris la vremea respectivă – autori ano­nimi ai pâinii.
Dorin Gherghinescu - Flacăra, nr. 7/1989