La 2 Mai, sărbătorim Ziua tineretului din Republica Socialistă România, instituită din generoasa iniţiativă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, părinte drag şi îndrumător apropiat al tinerei generaţii. Iar situarea acestei sărbători a tinereţii în imediata vecinătate a zilei de 1 Mai nu este deloc întâmplătoare, ci vine să întărească o dată în plus rolul deosebit de important pe care l-a avut şi îl are tineretul în istoria ţării şi, mai cu seamă, în construcţia prezentului şi viitorului luminos al României socialiste. Temeiurile acestui adevăr sunt numeroase şi impresionante.
Opera de construcţie socialistă a deschis în faţa întregului tineret al ţării perspective minunate de afirmare puternică a personalităţii creatoare şi a însemnat, totodată, creşterea gradului său de angajare, pe măsura sarcinilor complexe ale făuririi noii orânduiri. În acest nou ev al istoriei ţării, lupta, spiritul revoluţionar al tinerei generaţii s-a manifestat şi se manifestă pe fronturile muncii şi ale creaţiei, ale dobândirii şi afirmării unui înalt nivel de conştiinţă, de pregătire profesională, de cultură în general. Din acest punct de vedere, o perioadă nouă, deosebit de fertilă pentru Uniunea Tineretului Comunist, pentru tineretul României socialiste, ca de altfel pentru întregul nostru popor, a fost inaugurată de cel de-al IX-lea Congres al partidului. În temeiul noii concepţii revoluţionare, datorită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în privinţa rolului şi locului tineretului în societatea noastră, acesta a fost caracterizat ca "puternică forţă socială", "viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste", fiind învestit pe măsură cu noi şi sporite atribuţii şi responsabilităţi în înfăptuirea politicii partidului şi statului, a planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării.
Poate că cea mai elocventă dovadă în acest sens o constituie participarea amplă şi entuziastă, plină de dăruire şi patos revoluţionar a tineretului la făurirea noului chip al ţării, prin contribuţia adusă la realizarea unor obiective de mare anvergură, a unor grandioase ctitorii - efigii durabile ale acestui timp de măreţe împliniri. Preluând şi purtând mai departe flacăra vie a romantismului revoluţionar, tradiţia muncii pentru ţară - ale cărei începuturi au fost marcate, în anii de recontrucţie a ţării, de şantierele tineretului de la Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, Agnita-Botorca - Uniunea Tineretului Comunist şi-a asumat în ultimele două decenii sarcini de mare răspundere în realizarea unor investiţii de amploare, înscriind astfel în cronica activităţii şantierelor tineretului succese de prestigiu, demne să reprezinte peste timp chipul generaţiei tinere a "Epocii Nicolae Ceauşescu".
La Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari, la Combinatul siderurgic Galaţi şi la Combinatul chimic Midia-Năvodari, la sistemele hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi II, la Termocentrala de şisturi bituminoase Anina şi în bazinul minier al Olteniei, la amenajarea râului Bistriţa şi pe alte şantiere ale Capitalei, la sistemele de îmbunătăţiri funciare Giurgiu - Răzmireşti, Viişoara Nord şi multe altele care dau substanţă materială înfăptuirii noii revoluţii agrare, precum şi pe numeroase dintre noile plarforme industriale din judeţele ţării, prin care s-a înfăptuit politica partidului de repartizare echilibrată a forţelor de producţie în teritoriu, brigadierii au zidit, cu eroism şi tenacitate, simbolul unei epoci noi, al unei epoci pentru istorie, împlinind prin fapte legământul solemn al tinerei generaţii de a răspunde întotdeauna prezent la înflăcăratele şi mobilizatoarele îndemnuri adresate ei de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
N. Grigore Mărăşanu - Flacăra, nr. 17/1989
Citește pe Antena3.ro