"Aseară, organele noastre au reuşit să pună ordine"

După "evenimentele huliga­ni­ce" de la Timişoara din 16 decembrie, Nicolae Ceauşescu a convocat o şedinţă urgentă a Comitetului Politic Executiv. Secretarul gene­ral le-a reproşat responsabililor Ar­ma­­tei şi Ministerului de In­terne că nu acţionaseră prompt, te­mân­du-se să tragă în plin în demonstanţii dezlănţuiţi.

Vă pre­zentăm în continuare atmosfera care era în rân­dul conducerii "de Partid şi de Stat", aşa cum rezultă din ste­no­gra­ma şedinţei CPEx din 17 decembrie 1989.

Şedinţa a fost prezidată de to­va­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului Comunist Român.
Au participat tovarăşii: Bobu Emil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Constantin Nicolae, Constantin Dăs­că­lescu, Dincă Ion, Dobrescu Miu, Fa­zekaş Ludovic, Mănescu Manea, Ni­culescu Paul Mizil, Olteanu Cons­tan­tin, Oprea Gheorghe, Pană Gheor­ghe, Popescu Dumitru, Radu Ion, Rădulescu Gheor­ghe, Gere Mihai, Giosan Nicolae, Milea Vasile, Mureşan Ana, Pacoste Cornel, Postelnicu Tudor, Stoian Ion, Szasz Iosif, Toma Ioan, Ursu Ion.
Au fost invitaţi tovarăşii: Băr­bu­lescu Vasile, Radu Constantin.

● Tov. Nicolae Ceauşescu:Nu sunt toţi tovarăşii?

● Tov. Silviu Curticeanu: Lipsesc tovarăşii Coman Ion şi Ilie Matei, care sunt la Timişoara, şi tovarăşa Suzana Gâdea.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Uite, tovarăşi, de ce am convocat Comitetul Politic Executiv.
La Timişoara au avut loc aseară unele evenimente, care s-au reluat astăzi la prânz. Pretextul l-a format aşa-zisul preot reformat, care a fost sancţionat pe linia lor, l-au mutat din Timişoara în alt judeţ şi trebuia să plece din casa pe care o ocupa.
N-a vrut să elibereze casa. Episcopul s-a adresat tribunalului, care a hotărât să-l evacueze. Lucrurile s-au tărăgănat mult. Ieri s-au dus să pună în aplicare hotărârea tribunalului. El şi-a organizat un grup. Aici este amestecul cercurilor din afară, a cercu­rilor străine de spionaj, în­ce­pând cu Budapesta, pentru că el a dat şi un interviu. De fapt, lu­cru­ri­le sunt cunoscute. De altfel, este cu­noscut şi faptul că atât în răsărit, cât şi în apus toţi discută că în Ro­mâ­nia ar trebui să se schimbe lucrurile.
Şi-au propus şi cei din răsărit şi cei din apus să schimbe şi folosesc orice.
Aseară, organele noastre au reuşit să pună ordine. A fost evacuat şi trimis acolo unde a fost dat de Episcopie. Aceasta era, practic, o pro­ble­mă strict a lor şi trebuia să se aplice o hotărâre judecătorească de eva­cu­are a casei, ceea ce era ceva normal.
Astăzi, spre prânz, de altfel au fost şi ieri, dar tovarăşii n-au înţeles că vor reveni astăzi. O serie de elemente declaşate s-au adunat din nou şi au provocat dezordine, au intrat în sediul Comitetului ju­de­ţean de partid. Organele noastre de interne s-au purtat slab, pentru că normal era să nu lase să intre pe nimeni în sediul Comitetului judeţean de partid. Trebuia pusă pază, pentru că asta este o regulă generală. Au avut o atitudine de­fe­tistă, capitulardă, atât organele Mi­nisterului Apărării Naţionale, cât şi ale Ministerului de Interne.
Aseară am discutat cu ei şi le-am spus că în cursul zilei de astăzi să facă demonstraţii cu unităţi de tancuri. Să fie în centrul oraşului, să facă demonstraţie. Aceasta presupune că unităţile trebuiau să se găsească în centru.
Eu am dat ordin să se facă acest lucru, iar voi aţi făcut o plimbare. Nu era posibil să se întâmple ce s-a întâmplat dacă unităţile se găseau în centru. Trebuiau lichidate repede toate aceste lucruri. Le-a trebuit o oră şi jumătate până s-au mişcat unităţile militare. Unde a fost demonstraţia de care am vorbit, pentru care am dat ordin?

● Tov. Milea Vasile: Am executat deplasarea din est către vest.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu deplasarea de la est către vest! Unităţile transportoare de tancuri trebuiau să se afle în centru. Asta înseamnă ce am ordonat, nu să se ducă de la est către vest. Am menţionat bine aseară ce trebuie să faci, demonstraţia unităţilor de bază, a tanchetelor, unităţile motorizate, toate trebuiau să fie în centru oraşului, nu în cazărmi. De aceea am spus să faceţi demonstraţie, că demonstraţia presupune ca toate unităţile să fie în centru. Asta înseamnă demonstraţie! Adevărat că n-am dat toate detaliile, dar când spui să fie demonstraţie, trebuie să fie demonstraţie, nu să se plimbe spre Jimbolia sau Arad. Trebuia să fie în oraş, pentru că străzile sunt destul de largi. Acolo trebuiau să fie staţionate unele unităţi.
Acelaşi lucru şi cu trupele Ministerului de Interne. Impresia mea este că unităţile Mi­nisterului de Interne n-au fost înarmate.

● Tov. Elena Ceauşescu: Au fost neînarmate.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Neînarmaţi au fost.

● Tov. Tudor Postelnicu: Cu excepţia celor de la grăniceri. Restul nu au fost înarmaţi.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Păi, de ce? V-am spus să fie toţi înarmaţi. De ce i-aţi trimis neînarmaţi? Cine a dat asemenea ordin? Când am înţeles că merg trupele de securitate, era clar că merg înarmate, pentru că au armament, au totul în dotare, şi auto, şi tot, nu-i trimiteţi să se bată cu pumnul? Ce fel de unităţi de interne sunteţi voi? De unde aveţi asemenea lucruri?
Curticeanu, să vină imediat şi Vlad Iulian.
Cine a dat asemenea dispoziţie?
De ce ţinem trupe de grăniceri? Şi mi-aţi dat asigurări că aveţi 9 plutoane de Securitate, ceea ce înseamnă aproape 1.000 de oameni. Unde erau? I-aţi trimis ne­înar­maţi?! Ce înseamnă sistemul acesta?!
Şi am discutat aseară, am spus: luaţi măsuri şi voi, măsuri ferme. Nu mi-aţi spus că îi trimiteţi să se bată cu bastonul! Nu am nevoie de asemenea unităţi de securitate. Şi miliţia trebuia să fie înarmată. Aşa este legea.

● Tov. Tudor Postelnicu: Vă raportez, tovarăşe secretar general, miliţia este înarmată.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă era înarmată, trebuia să se tragă, nu să se lase să fie bătută şi să-i lase să intre în sediul Comitetului judeţean. Două ore le-au trebuit unităţilor ca să ajungă, deşi sunt în centru, când trebuiau să fie acolo, pentru că au fost mobilizate să facă de­mon­straţie în stradă. Ele trebuiau să fie în zonă.
Am discutat cu voi şi azinoapte, am discutat de mai multe ori şi la 2, şi la 3, şi la 4 dimineaţa ce aveţi de făcut.

● Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să-l chemăm la telefon pe tovarăşul Coman când soseşte acolo.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Curticeanu, ia legătura şi Coman să-mi dea imediat telefon.

● Tov. Silviu Curticeanu: Am înţeles. Iau imediat legătura cu Timişoara.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Toţi n-aţi executat ordinul dat, că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unităţile, atât ale Ministerului Apărării, cât şi ale Ministerului de Interne.
Cum este posibil o asemenea situaţie?! Nişte derbedei să intre în sediul Comitetului judeţean de partid, să-i bată pe soldaţi, pe ofiţeri şi ei să nu intervină?!
Ce au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? Trebuia să tragă să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă în picioare.

● Tov. Vasile Milea: Nu le-am dat muniţii.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu le-aţi dat? Am dat ordin să se tragă în aer, să someze? De ce nu le-aţi dat muniţii? Dacă nu le-ai dat muniţii mai bine îi ţineai acasă!
Ce fel de ministru al Apărării eşti tu? Ce fel de ministru de Interne eşti tu Postelnicu? Spuneaţi că le-aţi dat muniţii de manevră! Ei au primit sarcină de luptă nu de manevră. Nu ai spus adevărul. De-abia acum spuneţi, până acum aţi dezinformat. Aţi spus că aţi dat ordin să tragă! De ce aţi dezinformat?
Dacă trimiteţi unităţile de Securitate să se bată cu bastonul mai bine le trimiteaţi acasă; era mai bine atunci că mobilizam 500 de muncitori, cum am făcut pe timpuri în Bucureşti în 1945, în faţa celor care erau în piaţa aceasta, când au tras, eram cu Doncea, cu Pătrăşcanu şi n-am fugit.
Se poate una ca asta? De ce atunci oamenii au ştiut ce să facă, acum stau cu băţul în mână, deci nici nu se sinchisesc.

● Tov. Elena Ceauşescu: Situaţia este foarte gravă şi neplăcută.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: E gravă şi voi sunteţi vinovaţi, pentru că aţi împins la această situaţie. De unde aţi primit ordin să nu daţi armament la trupele de securitate?
A ajuns Coman la Timişoara?

● Tov. Silviu Curticeanu: Încă nu.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Ia legătura imediat şi cum ajunge la sediul Comitetului judeţean să ia legătura cu noi.
Toţi comandanţii militari să se găsească şi să fie chemaţi la teleconferinţă. În 5 minute să fie găsiţi.

● Tov. Elena Ceauşescu: Nu se poate aşa, n-a acţionat cum trebuie nici ministrul Apărării naţionale, nici mi­nistrul de Interne.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: O mână de derbedei, puşi la cale de cei care vor să distrugă socialismul şi voi de fapt le faceţi jocul. Asta este realitatea. Are deplină dreptate Castro, în cele spuse în activul de partid, pentru că nu se poate una ca asta.
Aceasta este de fapt mentalitatea şi la gărzile patriotice, şi în activul de partid. De ce nu au fost scoase gărzile patriotice cu armament, că au armament? În felul acesta punem oamenii să stea cu mâna în sân, iar ceilalţi vin cu răngi, iar noi stăm şi le ţinem predici. Duşmanul nu cu predici îl potoleşti, ci trebuie să-l arzi. Socialismul nu se construieşte cu dezinformare, cu închinăciune, ci cu luptă. Cu luptă trebuie să-l construim. Acum în Europa este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului.

● Tov. Elena Ceauşescu: Este laşitate.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Mai mult decât laşitate. Am discutat cu voi toată noaptea de câteva ori.

● Tov. Tudor Postelnicu: Aşa este, de cel puţin 15 ori.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Iar în cursul dimineţii, iar de câteva ori. Am fost aici, la sediu, după aceea am plecat să văd ce este în oraş şi mi s-a transmis că s-au adunat din nou în centru. Şi ştiau ce trebuie să facă.
Cum putem califica acest lucru. Să discutăm în Comitetul Politic Executiv această situaţie, iar eu, în calitate de comandant suprem, consider că aţi trădat interesele ţării, interesele poporului, ale socialismului şi n-aţi acţionat cu răspundere.

● Tov. Vlad Iulian: Aveţi dreptate, tovarăşe secretar general, aşa este.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Au spus că au scos trupele de Securitate, dar erau înarmate.

● Tov. Vlad Iulian: Aşa este. Au fost cu bastoane de cauciuc şi cu gaze lacrimogene.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu au mers înarmaţi?

● Tov. Vlad Iulian: Am crezut că nu este cazul.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi raportat, să spuneţi, că am vorbit toată noaptea cu voi? Din momentul de faţă, dacă Comitetul Politic Executiv este de acord, să-i desti­tuim pe ministrul Apărării naţionale, pe ministrul de Interne şi pe comandantul trupelor de Securitate. Din acest moment preiau comanda armatei, să-mi pregătiţi decretul. Convocaţi Consiliul de Stat, ca să facem totul legal, în seara asta. Nu mai am încredere în asemenea oameni. Nu se poate merge mai departe aşa. Toată noap­tea am stat şi am discutat cu ei din 10 în 10 mi­nute, ca apoi să-mi dau seama că ei nu fac ce le-am ordonat. De-abia pe urmă mi-am dat seama că ei nu fac ce le-am spus. Trebuia să-i omoare pe huligani, să nu-i bată ei. Tu crezi că huliganii aceia n-au ştiut care este situaţia cu voi, de au intrat în sediu? Intrarea în sediul organului de partid nu este admisă. Cine v-a dat dreptul să vă consultaţi voi şi să nu luaţi măsurile care se impun, pentru că eu am discutat cu voi şi v-am dat ordin?
Ştiţi ce ar trebui să vă fac, să vă pun în faţa plutonului de execuţie. Asta meritaţi, pentru că ceea ce aţi făcut voi înseamnă pactizarea cu inamicul!
Ai făcut armata Milea, aşa se cheamă, nu?!

● Tov. Vasile Milea: Da, tovarăşe secretar general.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu se poate una ca asta!
Să se convoace Consiliul de Stat, imediat.

● Tov. Silviu Curticeanu: Da, am înţeles.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci, tovarăşi, având în vedere situaţia care s-a creeat, acum de fapt îmi dau seama, că aşa cum este, nu se poate face ordine cu ciomagul. Am convocat şi teleconferinţa. Voi da ordin ca imediat să se primească, acum, armament, toţi să fie înarmaţi şi să aplice ordinul. Când am dat ordin să aplicaţi starea de necesitate, cu ce o aplicaţi, cu bâta?! Când am spus "stare de necesitate" ce înseamnă pentru voi "stare de necesitate", "cu bâta".
Tu, care conduci trupele de securitate, nu ştii ce înseamnă "stare de necesitate".

● Tov. Vlad Iulian: Ştiu, tovarăşe secretar general, am dat ordin.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici acum nu spuneţi adevărul, pentru că cei de la sediul comitetului judeţean de partid n-au avut cu ce trage. Soldaţii au luptat cu ce au avut, cu bâta, şi au reuşit să facă faţă. Unul dacă trăgea ar fi fugit la potârnichile. Voi nu vedeţi unde aţi adus situaţia?
Am spus să trageţi în aer, somaţi, şi dacă nu, trageţi în picioare.

● Tov. Elena Ceauşescu: Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci, măsuri imediate, să lichidăm repede ce este la Timişoara, să punem trupele în stare de alarmă, în stare de luptă, atât unităţile mi­nis­terului de interne, cât şi cele ale apărării naţionale, şi oriunde se încearcă vreo acţiune, lichidată radical, fără nici un fel de discuţie. Şi, desigur, să atragem atenţia gărzilor patriotice, că nu se poate lupta cu ciomagul. Toată situaţia să se dezbată serios cu întregul activ de partid, cu UTC-ul. Ce fel de educaţie comunistă faceţi voi tineretului? Ce fel de UTC-işti sunt aceştia, care au fost în rândul huliganilor? De altfel au fost şi câţiva membri de partid, dar mulţi UTC-işti. Ce educaţie revoluţionară faceţi voi?! Uite, tovarăşi, eu pun problema luării unor măsuri ferme. Dacă aveţi altă părere vă rog s-o spuneţi aici, că trebuie stabilite acţiunile şi mă­su­rile ce trebuie luate, pentru că aici sunt acţiuni puse la cale atât din est şi din vest, care s-au unit pentru a distruge socialismul, că vor un "socialism uman capitalist". Ce părere aveţi voi?

● Tov. Manea Mănescu: Suntem de acord cu dumneavoastră şi cu toate măsurile luate.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă are cineva altă părere, vă rog să spuneţi?

● Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie luate măsuri radicale, pentru că aici nu se poate merge cu îngăduinţă, pentru că asta ar însemna să capitulăm.
● Tov. Nicolae Ceauşescu: Vom lupta până la ultimul şi trebuie să supunem aprobării partidului, pentru că independenţa şi suveranitatea se cuceresc şi se apără cu luptă, pentru că dacă în 1968 nu am fi acţionat şi nu adunăm aici poporul, nu înarmăm gărzile patriotice, ar fi venit şi peste noi, cum au făcut în Cehoslovacia, pentru că atât sovieticii, cât şi bulgarii erau la graniţă. Nu am dezarmat poporul. Am pus şi am votat în Marea Adunare Naţională ca totul să se apere cu arma în mână. De ce nu apăraţi legile, socialismul, că legile socialismului sunt legile ţării.

● Tov. Elena Ceauşescu: Acestea sunt legi care nu se discută.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Că acum aţi discutat voi cum să faceţi şi aţi trimis cu mâna goală, pentru că asta înseamnă ce aţi discutat voi?! Ce facem cu ministrul Apărării? Ce spui tu, Milea?

● Tov. Vasile Milea: Dacă aţi ordonat aşa, aşa transmitem imediat. După aceea sunt la dispoziţia dumneavoastră.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-au ieşit unităţile cu arme, pentru că cu puşca în mână, fără armament, nu se poate apăra şi nici bate.

● Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să spună ce este în concepţia lor, care este poziţia lor.

● Tov. Vasile Milea: Vă raportez, altă poziţie nu am nici eu şi nici ceilalţi tovarăşi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tu să vorbeşti în numele tău.

Tov. Vasile Milea:  Repet, tovarăşe secretar general, altă poziţie şi altă concepţie nu am.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce nu aţi luat măsuri?

Tov. Vasile Milea: Sunt vinovat. Am gândit că nu va lua amploare.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Tu trebuia să te temi de amploare. Ştiaţi care este situaţia la Timişoara, în loc să luaţi măsuri, aţi trimis neînarmată armata. Trebuia să fi luat măsuri imediat şi să fi lichidat de ieri, dar n-aţi făcut acest lucru şi aţi ajuns până astă-seară.

● Tov. Tudor Postelnicu: Mult stimate tovarăşe secretar general, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Raportez în faţa Comitetului Politici Executiv, în faţa dumneavoastră, că sunt întru totul de acord cu măsurile care vor fi luate împotriva mea.
Vreau să vă mărturisesc în modul cel mai sincer, ca activist al partidului, tri­mis să-mi desfăşor activitatea în acest sector de activitate, că nu vreau să mă disculp cu nimic. Port întreaga răspundere şi, repet, nu vreau să mă disculp, că nu putem să facem şi mai mult.
Vă raportez că sunt un ostaş cinstit şi devotat al partidului, dar vă mărturisesc, eu nu am cunoscut că unităţile trebuie să iasă cu armament, cu cartuşe de război. Indiferent ce măsuri se vor lua asupra mea, aceasta este situaţia. Nu o dată am auzit discutându-se, s-a discutat în Consi­liul de conducere, cu cadrele de câteva ori, am asistat la asemenea discuţii şi nu am reţinut că trebuie ca unităţile să fie scoase cu armament.
Eu vreau să vă spun că am acţionat cu fermitate, pe baza orientărilor şi indicaţiilor date de dumneavoastră în noaptea care a trecut. Am făcut tot ce a fost cu putinţă...

● Tov. Elena Ceauşescu: N-ai făcut nimic.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Din momentul când te duci cu bâta la aşa ceva, înseamnă că n-ai făcut nimic.

● Tov. Elena Ceauşescu: Dacă nu v-a fost clar, de ce nu aţi întrebat? Trebuia să întrebaţi dacă ies trupele înarmate sau neînarmate?

● Tov. Tudor Postelnicu: Vă raportez că nici într-un act normativ nu am găsit acest lucru şi nu mi s-a comunicat că trebuie să iasă cu cartuşe de război.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Nici grănicerii nu sunt înarmaţi, că sunt pe graniţă?

● Tov. Vasile Milea: Cei care sunt la paza frontierei au cartuşe de război.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Postelnicu şi Vlad n-au cunoscut acest lucru?

● Tov. Tudor Postelnicu: V-am raportat şi vă raportez că în dotarea unităţilor noastre sunt cartuşe de război.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci, de ce n-au ieşit cu ele?

● Tov. Vlad Iulian: Gândurile noastre au fost că este o acţiune de mică amploare şi că putem să rezolvăm fără cartuşe.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi întrebat.

● Tov. Vlad Iulian: Este o greşeală fundamentală a noastră.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Am spus să trageţi de avertisment, dacă nu se retrag trageţi în picioare. Nu m-am gândit că trageţi cu gloanţe de manevră. Este apă de ploaie. Cei care au intrat în sediul comitetului judeţean de partid nu trebuiau să mai iasă de acolo, trebuiau să fie jos, la pământ.

● Tov. Tudor Postelnicu: Au acţionat prost generalii şi forţele trimise acolo.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi le-aţi dat ordinul acesta.

● Tov. Vasile Milea: Aşa este, noi suntem vinovaţi.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce să-i acuzăm pe ei, pentru că voi le-aţi dat ordinul acesta. Aşa reiese acum foarte clar.
Să hotărască Comitetul Politici Executiv.

● Tov. Tudor Postelnicu: Închei spre a vă spune că sunt de acord cu măsurile luate de dumneavoastră, cu măsurile luate de Comitetul Politic Executiv. Eu, ca activist al partidului, ca fost activist al partidului, vă mulţumesc pentru sprijinul primit în toată această perioadă şi vă asigur că voi fi în continuare un ostaş credincios al partidului, indiferent că voi rămâne cu calitatea sau fără calitatea de membru de partid, rămân în continuare un om, un muncitor cinstit partidului şi patriei, indiferent că voi rămâne în funcţia pe care o am sau nu.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce părere aveţi, tovarăşi, trebuie să hotărâm ce facem?

● Tov. Gheorghe Rădulescu: Părerea mea acum, în legătură cu Mi­nisterul Apărării Naţionale şi cu Ministerul de Interne, consider că nu este cazul, pentru că nu este acum momentul potrivit pentru acest lucru.

● Tov. Tudor Postelnicu: Tovarăşe secretar general, dacă aveţi încredere în mine, vă asigur că nu voi precupeţi zi şi noapte şi îmi voi face datoria, aşa cum voi putea şi cum vor dovedi faptele.

● Tov. Constantin Dăscălescu: V-aş ruga, tovarăşe secretar general, să analizaţi cu multă grijă. Acum s-au auzit indicaţiile şi ordinele date, dar să nu ne grăbim să luăm nişte măsuri care n-ar fi bine studiate.
Vă rog să analizaţi cu discernământ dumneavoastră acest lucru. Eu sunt pentru măsuri ferme, dar este bine să gândim ceea ce facem.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce zici, Manea?

● Tov. Manea Mănescu: Tovarăşe preşedinte, zic să rezolvăm situaţia care este acum şi după aceea să luăm măsuri.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Cu cine să rezolvăm. Este o problemă care se putea rezolva de ieri de dimineaţă în două ore, dar nu s-a rezolvat. S-a imprimat acest spirit de a da înapoi, de a nu lupta, ci de a capitula. Asta este problema.

● Tov. Gheorghe Oprea: Tovarăşe secretar general, cred că sarcinile sunt foarte clare. Cred că tovarăşii au înţeles bine ce au de făcut şi vă rog să le acordaţi încrederea să se ocupe în conti­nuare. Acum le este clar ce au de făcut. Cred că acum au înţeles, le este foarte clar. Cred încă o dată că putem să le acordăm încredere să acţioneze aşa cum aţi ordonat dumneavoastră.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Ştiţi cum aţi procedat acum? Cum aţi trimite pe front unităţi să le nimicească duşmanul, dezarmate, să fie nimicite de duşman. Asta aţi făcut. Aţi pus unităţile militare într-o situaţie foarte prostă.
Ce garanţie există că voi toţi nu veţi proceda la fel ca până acum?

● Tov. Tudor Postelnicu: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că nu se va mai repeta o asemenea situaţie. Vă rog să-mi acordaţi această încredere şi să lăsăm să vorbească faptele până când dumneavoastră, condu­cerea superioară de partid, Comitetul Politic Executiv vor aprecia.

● Tov. Vasile Milea: Garanţia pentru mine este că n-am înţeles primejdia de la început, acum îmi este clar, când aţi spus că este "stare excepţională".
● Tov. Vlad Iulian: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că, ascultând sarcinile care mi le-aţi dat, voi face în aşa fel să merit încre­derea dumneavoastră.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Bine, să mai încercăm, tovarăşi? - Toţi tovarăşii sunt de acord.
Să amânăm această hotărâre, să vedem cum acţionează şi apoi să reluăm această discuţie.
- Toţi tovarăşii sunt de acord.
Vom vedea cum acţionează în rezolvarea acestei situaţii.

● Tov. Vasile Milea: Am înţeles, aşa vom face.

● Tov. Tudor Postelnicu: Am înţeles pe deplin cele spuse de dumneavoastră, vă asi­gur, tovarăşe secretar general, că aşa vom proceda.

● Tov. Vlad Iulian: Şi eu am înţeles, tovarăşe secretar gene­ral, sarcinile ce revin trupelor de Securitate şi vom proceda întocmai.


● Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă vom putea pleca mâine în vizită în Iran, Biroul Permanent al Comitetului Politic Executiv răspunde de întreaga acti­vitate. Activitatea directă va fi coordonată de tovarăşa Elena Ceauşescu, şi tovarăşul Manea Mănescu, să convoace şi hotărârile să le ia împreună întregul Birou Permanent. Nimeni dintre membrii Biroului Permanent nu va pleca din Bucureşti în aceste zile. Ceilalţi se pot duce.
De acord?
Toţi tovarăşii sunt de acord.
Am dat, de altfel, indicaţia să se întrerupă orice activitate de turism. Nu trebuie să mai vină nici un turist din străinătate, pentru că toţi s-au transformat în agenţi de spionaj. De asemenea, să se întrerupă şi micul trafic de frontieră imediat. Am dat ordin la Ministerul de Interne, dar trebuie chemaţi şi cei de la turism imediat, iar locurile neocupate să fie date la cetăţenii români.
Nici din ţările socialiste să nu mai vină, în afară de Coreea, de China şi de Cuba. Pentru că toate ţările socialiste vecine nu ne prezintă încredere. Cei din ţările socia­liste vecine sunt trimişi ca agenţi. Întrerupem orice activitate de turism.
La toate judeţele se va declara stare de alarmă. Unităţile militare, ale Ministerului de Interne, ale securităţii sunt în stare de alarmă.
Să dăm la teleconferinţă indicaţia ca să se ia toate măsurile faţă de orice încercare, pentru că trebuie să apărăm independenţa patriei şi a socialismului împotriva oricăruia, indiferent cine este.
Acestea sunt problemele care se pun acum. Am impresia că nu s-au înţeles la Congres lucrurile cum trebuie Hotărârile nu au fost la paradă. Toţi trebuie să ştie că suntem în stare de război. Tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă în Germania, în Cehoslovacia şi în Bulgaria acum şi în trecut în Polonia şi Ungaria sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietică cu sprijinul american şi al occidentului.
Trebuie să fie foarte clar acest lucru, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei ţări - RD Germană, Cehoslovacia, Bulgaria au fost lovituri de stat organizate şi cu spriji­nul plevei societăţii, cu pleava societăţii cu sprijin străin. În acest fel trebuie înţelese lucrurile. Nu se pot judeca altfel.
Este clar, tovarăşi, sunteţi de acord?
Toţi tovarăşii sunt de acord.

● Tov. Elena Ceauşescu: În felul acesta vom acţiona.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Voi aveţi altă părere? Niculescu, tu eşti de acord?

● Tov. Paul Niculescu: De acord, tovarăşe secretar general.

● Tov. Nicolae Ceauşescu: Vreau să fie clar.
Vom trece de această situaţie. Am mai avut şi situaţia din 1968, dar acum este mai rău decât în 1968, pentru că se face demagogie, se înşală poporul cu lozinci anticomuniste, pentru că se urmăreşte de fapt lichidarea socialismului. Aceasta este reali­tatea.
Uite, aşa să facem, dacă sunteţi de acord?
Toţi tovarăşii sunt de acord.
(Toţi tovarăşii se angajează că aşa vor acţiona)
Cu aceasta ridicăm şedinţa.
Document din volumul: Mircea Bunea, Praf în ochi. Procesul celor 24-1-2, Bucureşti, Editura Scripta, 1994, p. 23-36