Comuniştii maghiari se reformează

22 mai 1989, ora 20:00

Tovarăşului Emil Bobu, Tovarăşului Ion Stoian, Tovarăşului Ioan Totu, Tovarăşului Iulian Vlad,
1. Vă informăm că în zilele de sâmbătă 20 şi duminică 21 mai a.c., s-a desfăşurat la Szeged întâlnirea pe ţară a "cercurilor reformei" din ca­drul Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar (PMSU).

La acţiune au participat trei membri ai Biroului Politic al PMSU: Imre Pozsgay, Rezso Nyers şi Pal Vastagh. Acţiunea a fost salutată, prin scrisori, de primul-ministru Németh Miklos şi preşedintele Parlamentului ungar, Szuros Matyas.

Sâmbătă, întâlnirea s-a desfăşurat sub forma unor şedinţe plenare, la care au participat 440 de reprezentanţi ai "cercurilor reformei" şi în cadrul a patru secţiuni denumite: "trecut şi prezent", "ce fel de partid dorim", "politica economică şi reforma proprietăţii", "perspectivele trecerii pe cale paşnică la statul democratic".

Deşi întâlnirea şi-a propus, iniţial, să adopte o "platformă a reformei", acest lucru nu a reuşit, acţiunea încheindu-se cu adoptarea unei scurte declaraţii în care se arată, printre altele, că: "Întrunirea a dat un nou impuls mişcării reformatoare din interiorul PMSU, care va contribui la înnoirea partidului şi la pregătirea congresului acestuia, propus să se desfăşoare încă în acest an" şi că: "În următoarele luni, cercurile reformei vor elabora şi vor da publi­cităţii un program al re­formei".

2. Cu ocazia întrunirii au fost exprimate numeroase opinii legate de rolul şi perspectivele PMSU în con­textul actualelor evoluţii din viaţa politică a Ungariei.

Prezentăm câteva din aceste opinii: actuala structură organizatorică a PMSU nu mai corespunde evoluţiilor "democratice" din socie­tatea ungară, fapt pentru care "cercurile reformei" acţionează în prezent pentru înfiinţarea, în cadrul partidului, a unui "centru al re­formei" şi pentru "crearea unei noi structuri organizatorice şi introdu­cerea unui nou stil de muncă". În mai multe rânduri s-a subliniat, to­tuşi, că "cercurile reformei nu doresc distrugerea sau dezmembrarea partidului" ci doar "reorganizarea" lui.

Se susţine că PMSU "nu are în prezent un program". Totodată, s-a cerut schimbarea denumirii partidului, urmând ca şi prin aceasta să se poată exprima mai clar "caracterul lui deschis, marxist şi democratic".

Pe baza acestor preocupări, "cercurile reformei" din cadrul PMSU solicită ţinerea încă în acest an a congresului partidului.

3. În legătură cu evenimentele din 1956, "cercurile reformei" susţin de­numirea acestora drept "revoluţie". Ca un nou punct de vedere în le­gătură cu situaţia în care s-a aflat Ungaria până în prezent, a apărut ideea că "din 1948 în Ungaria s-a instaurat un regim despotic, de tip asiatic, care după 1956 s-a ameliorat şi a obţinut şi unele realizări temporare, dar ca structură de bază a rămas neschimbat".

"Cercurile" cer ca până la 16 iunie a.c., Comitetul Central al PMSU să facă o declaraţie în legătură cu reabilitarea lui Imre Nagy, iar membrilor acestor cercuri li se recomandă să participe la festivităţile reînhumării fostului prim-ministru.

4. În domeniul economic, "cercurile reformei" susţin că actualul model economic din Ungaria nu mai corespunde, fapt pentru care trebuie schimbat prin "introducerea de­mocraţiei şi în economie" şi că aceasta "nu se poate realiza pe baza proprietăţii de stat", ci prin întări­rea proprietăţii particulare.

5. În legătură cu poziţia politică pe care PMSU trebuie să o adopte, în condiţiile "democratizării" societăţii ungare, "cercurile reformei" susţin că "consensul politic se poate realiza numai prin împărţirea puterii", sens în care se impune începerea ime­diată a dialogului cu reprezentanţii opoziţiei. Aceştia susţin, de asemenea, necesitatea elaborării unor noi legi referitoare la: activitatea partidelor, a presei, a dreptului la vot, desfăşurarea alegerilor, un nou cod penal, instituirea preşedintelui ţării şi securitatea naţională.

6. La încheierea lucrărilor de sâmbătă, 20 mai, Imre Pozsgay şi Pal Vastagh au participat la o conferinţă de presă cu ziariştii străini. Răspun­zând la întrebarea dacă "cercurile reformei" vor ieşi din partid, Imre Pozsgay a răspuns, tot printr-o întrebare, "de ce tocmai cercurile refor­mei ar trebui să părăsească partidul?"

7. Duminică, 21 mai, cu ocazia încheierii întrunirii de la Szeged, în faţa a 3.000 de participanţi, Imre Pozsgay a rostit o scurtă alocuţiune, în care a subliniat, printre altele că, în actuala etapă pe care o parcurge societatea ungară, este nevoie de fermitate în realizarea reformelor, deoarece "trebuie să folosim împrejurările internaţionale care nu au fost atât de favorabile în întreaga istorie ungară".

În acest sens, Pozsgay a menţionat că, "cercurile reformei" au dovedit deja că nu au un rol episodic în viaţa partidului, ci dimpotrivă, acestea au devenit "inspiratorii" acţiunilor viitoare ale PMSU, şi "o mişcare puternică, plină de perspective", fără de care "nu se poate realiza consensul naţional şi înnoirea socială".

În încheiere, Imre Pozsgay a ţinut să arate că "preocupările pentru împăcarea naţională şi realizarea procesului paşnic sunt exprimate şi de faptul că cei 10,5 milioane de cetăţeni de pe teritoriul de 93.000 kilometri pătraţi ai Ungariei sunt responsabilitatea celor 15 milioane de maghiari".

Menţinerea şi perpetuarea na­ţiunii ungare se poate realiza pe mai multe căi, dar "cea mai eficientă este de a demonstra tuturor că merită să trăiţi în Ungaria de astăzi". Vorbi­torul consideră că "responsabilitatea faţă de ungurime poate fi singura bază a relaţiilor cu grupările de opoziţie, alternative, independente, şi cu celelalte partide".

Raţiunea organizării la Szeged a primei întâlniri pe ţară a "cercurilor reformei" şi participarea celor trei membri ai Biroului Politic al PMSU este legată şi de marcarea a 45 de ani de la întâlnirea, în acelaşi oraş, a reprezentanţilor mişcării progresiste maghiare, care şi-a propus, la timpul respectiv, "renaşterea ma­ghiară". Şi cu ocazia acestei întâlniri, Imre Pozsgay a ţinut să reafirme că va avea loc o "renaştere maghiară", la care cei 3.000 de participanţi au răspuns prin aplauze îndelungate şi prin intonarea imnului naţional maghiar.
Traian Pop
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p.66-68