Franţa şi Marea Britanie, curtate de diplomaţia lui Ceauşescu

Ministerul Afacerilor Externe a pus la punct în mai 1989 un plan de măsuri pentru ca relaţiile României socialiste să se îmbunătăţească substanţial cu Franţa şi Marea Britanie.

Ambasadele României trebuia să îşi intensifice acţiunile atât în cercurile guvernamentale de la Paris şi Londra, cât şi în ceea ce priveşte câşti­ga­rea opiniei publice din cele două ţări.

Diplomaţii români aveau ca sar­cină să prezinte pe larg iniţiativele lui Nicolae Ceauşescu la nivel mondial şi dezvoltarea României sub re­gi­mul socialist. Anunţarea lichidării datoriei externe în cele două capitale avea rolul de a demonstra acest lucru.

Ofensiva diplomatică viza şi componenta culturală. Pe lângă expo­zi­ţiile foto-documentare, prezentări de filme şi lansarea de cărţi s-a pus accentul şi pe activarea Asociaţiilor de prietenie Franţa - România şi Ma­rea Britanie - România, precum şi pe acţiuni culturale în mediul ştiin­ţific, în cel al învăţământului şi al artei din ţările respective. În planul de măsuri se avea în vedere invi­ta­rea în România a unor personali­tăţi de primă mână din Franţa şi Marea Britanie.

Astfel, Emil Cioran a fost o ţintă a diplomaţiei româneşti, la fel şi vicepreşedintele Societăţii Regale britanice, M.A. Epstein. La expozi­ţiile organizate de ambasade la Paris şi Londra se specifica şi faptul că era ne­cesar să fie prezentate şi cărţi şcol­are şi universitare, precum şi ziare şi publicaţii ale minorităţilor maghiară şi germană. Acest lucru trebuia să demonstreze politica to­le­rantă a Bucureştilor cu mino­ri­tă­ţile şi să prevină şi să contracareze mai ales acţiunile revizioniste.

Documentele Ministerului Afa­cerilor Externe vorbesc despre o "emi­graţie loială" a României, iar aceasta era planificat să fie antrenată în demersurile diplomaţiei. Pentru câştigarea acestei emigraţii, ambasadele României puteau să facă propuneri de vizite în România ale "migranţilor cu o atitudine bună" pentru a-şi vizita familiile, iar, în unele cazuri, regimul lui Nicolae Ceauşescu se angaja să suporte cheltuielile de transport.


Vă prezentăm un document al MAE, provenit din Arhivele Diplo­ma­tice în care sunt stipulate toate mă­surile pentru ca relaţiile cu Fran­ţa şi Marea Britanie să devină cât mai strânse. (Răzvan Belciuganu)

Ministerul Afacerilor Externe
Măsuri care urmează a fi luate de or­ganele şi instituţiile române com­petente în vederea îmbună­t­ă­ţirii rela­ţiilor dintre România şi Franţa, res­pec­tiv Marea Britanie.

În domeniul cultural-ştiinţific, al propagandei externe
1. Intensificarea colaborării cultural-ştiinţifice între România şi Franţa, respectiv Marea Britanie:
a) Se vor lua măsuri pentru a fi tri­mişi în Franţa, respectiv Marea Britanie, istorici, oameni de cultură, artă, care vor să contribuie la pre­zen­tarea unor cercuri largi din ţările respective a istoriei patriei, a unor valori autentice din domeniul ştiin­ţei, culturii şi artei;
b) Se va avea în vedere trimiterea în aceste ţări a unor ansambluri şi for­maţiuni artistice de prestigiu, re­prezentative pentru arta interpretativă românească;
c) Să fie invitate unele perso­na­lităţi din domeniul ştiinţei, artei şi culturii din Franţa şi Marea Britanie: - delegaţia Societăţii Regale Britanice, condusă de prof. M.A.
Eps­tein, vicepreşedintele societăţii (2 persoane pe linia CNST)
- rectorul Institutului politehnic central din Londra, împreună cu soţia (pe linia MEI).

2.a) Se vor asigura materiale de propagandă necesare - cărţi, al­bume, casete audio şi video, discuri care să fie trimise oficiilor Paris şi Londra în vederea difuzării unui cerc larg de personalităţi şi repre­zen­tanţi din ţările respective şi do­nă­rii lor unor biblioteci naţionale şi universitare, parlamentare, oraşelor înfăţite, muzeelor şi altor instituţii.
b) Vor fi trimise sistematic ziare şi reviste, cărţi în limbile naţionali­tăţilor conlocuitoare din România, pentru a fi expuse la sediul Biblio­tecii române din Paris.

3. Să se examineze posibilitatea creşterii puterii de emisie a postului de radio Bucureşti pentru ţările Eu­ropei Occidentale; asigurarea tran­smiterii unor programe corespun­ză­toare pentru emigraţia originară din România, cât şi pentru opinia publică din ţările respective.

4. Să se facă propuneri pentru trimiterea la Paris a unui corespondent de presă, care să acţioneze în rândul mijloacelor de informare în masă din Franţa pentru cunoaşterea corectă a realităţilor din România, a politicii interne şi externe a ţării noastre.
5. Să fie trimişi lectori pentru limba şi literatura română la toate cele şapte universităţi din Franţa, prevăzuţi în Acordul de colaborare culturală.

6. Sprijinirea cu materiale de propagandă a Asociaţiilor de prietenie cu România din Franţa şi Marea Britanie.
Invitarea în România a câte doi-trei membri din conducerile acestor aso­ciaţii, ca oaspeţi ai părţii române.

IV Acţiuni pe linia emigraţiei ori­ginare din România
1. Vor fi adoptate măsuri pentru intensificarea activităţii în rândul emigraţiei originare din România, în vederea atragerii emigraţiei lo­iale la acţiuni care servesc populari­zării ţării noastre, dezvoltării rela­ţiilor dintre România şi ţările res­pective.

2. Vor fi invitate în ţară perso­nalităţi importante (scriitorul Emil Cioran - din Franţa) şi grupuri de emigranţi originari din România (în unele cazuri, cu suportarea cheltuielilor de către partea română).