Boris Elţîn se afla într-o vizită în Statele Unite

Raportul Ambasadei României la Washington
Către Ministerul Afacerilor Ex­terne
Tovarăşei Olimpia Solomonescu, adjunct al ministrului,
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului,
Vă informăm că vizita pe care o efectuează în prezent în SUA Boris Elţîn, membru al Congresului Deputaţilor din URSS, în cadrul "programului de schimburi sovieto-americane al Institutului Esalen", se bucură de aten­ţia oficialităţilor americane şi este reflectată pe larg în mijloacele de informare în masă. Încă de la sosirea sa la New York, la 10 septembrie a.c., Boris Elţîn a declarat în mod repetat că "doreşte şi speră" să fie primit de preşedintele Bush şi alte oficialităţi americane, pentru "a le prezenta pă­rerile sale asupra modului în care SUA ar putea înfăptui programul de re­structurare din URSS".

În acest context, printr-un comunicat al Casei Albe s-a făcut cunoscut că, la 12 septembrie, generalul Scowcroft, şeful Consiliului Securităţii Naţionale, s-a întâlnit pentru aproximativ o oră cu B. Elţîn. A fost prezent şi Robert Gates, adjunct al lui Scowcroft. În co­municat se menţionează că pre­şe­dintele Bush "a venit în sala unde avea loc întâl­nirea menţionată, pentru circa 15 mi­nute, pentru a-l saluta pe Elţîn". Pre­şedintele Bush a prezentat unele as­pecte ale planului său re­cent anun­ţat de combatere a dro­gurilor. El a men­ţionat că există "un mare in­te­res" faţă de vizita în SUA a lui Elţîn şi a exprimat aprecierea că relaţiile ame­ricano-sovietice se des­făşoară "în condiţii bune". Subliniind că întreţine relaţii "foarte pozitive" cu M. Gorbaciov, şe­ful executivului ame­rican "a reit­e­rat sprijinul său pentru restruc­tu­rarea (perestroika) din URSS". El a "accentuat" că poporul ame­rican "îm­păr­tă­şeş­te speranţa lui de succes pentru proce­sul de reforme din Uniunea Sovieti­că".

Într-un mod similar a procedat şi vicepreşedintele Dan Quayle, care "a trecut" şi el să-l salute pe Elţîn. Comunicatul Casei Albe precizează că, în discuţia avută cu generalul Scowcroft, B. Elţîn şi-a făcut cunoscute "părerile sale asupra progresului restructu­ră­rii" în Uniunea Sovietică. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Bush, refe­rin­du-se la modul în care B. Elţîn a fost primit de Casa Albă (nu a fost primit în Oval Office de către preşe­dintele George Bush) şi la natura convorbiri­lor purtate cu acest prilej, a evidenţiat că Administraţia americană nu a dorit să-i ofere lui Elţîn "o platformă pentru disidenţă". El a mai spus că: "Noi do­rim să fie clar că politica SUA este de sprijin pentru glasnost şi perestroika, precum şi pentru refor­mele încurs de aplicare în Uniunea Sovietică". B. Elţîn a fost pri­mit ca "unul dintre primii re­pre­­zen­tanţi aleşi din URSS", ale cărui puncte de vedere sunt "importante".

La rândul lui, B. Elţîn a declarat că a prezentat lui Bush şi Quayle "o listă de 10 probleme care ar putea constitui obiect de discuţie, în aşa fel încât să fie salvată restucturarea". Men­ţio­năm că în expunerile şi diversele în­trevederi acordate de la sosirea în SUA, B. Elţîn a reliefat că Uniunea Sovietică este con­fruntată cu "o criză economică, o cri­ză politică şi o criză socială, şi, în ge­neral, o criză a întregii societăţi", ce ar putea împinge ţara spre "pră­pas­tie". În acest cadru, el a apreciat că în si­tua­ţia în care programul lui M. Gorbaciov nu va da rezultate într-un in­terval de şase luni până la un an, con­du­cătorul sovietic ar putea fi confruntat cu o "revoluţie venind de jos" (de la bază), considerând că o astfel de alternativă ar avea efecte negative şi asu­pra SUA.

Conform unor aprecieri preli­mi­nare, "sugestiile" prezentate de Elţîn la Casa Albă au avut un "caracter gene­ral şi mai puţin practic". Ele au inclus sporirea investiţiilor particulare ame­ri­cane în URSS, construirea de către companiile americane a unui milion de apartamente, asistenţă pentru dezvoltarea sectorului serviciilor şi lăr­girea "pieţei particulare" etc.

În cadrul întrevederilor avute cu secretarul de stat J. Baker şi un grup de congresmeni, B. Elţîn a precizat că el doreşte promovarea investiţiilor particulare americane şi nu acordarea de ajutoare guvernamentale. În acest con­text, secretarul de stat american a apreciat că "pentru ca URSS să fie o piaţă atractivă pentru investiţiile ame­ricane, este necesar ca sovieticii să se preocupe de reforma preţurilor şi de convertibilitatea rublei".

B. Elţîn a avut discuţii în aceste pro­bleme şi cu reprezentanţi ai cercurilor de afaceri. În legătură cu diferite as­pec­te ale situaţiei din URSS şi pro­ble­me actuale, Elţîn s-a pronunţat în fa­voa­rea dreptului Republicilor Sovie­tice Baltice de a decide "dacă vor să devină independente, să rămână în cadrul URSS sau să o părăsească". Co­men­tatorii americani au remarcat conţinutul acestui răspuns în con­textul în care vicepreşedintele ame­rican Dan Quayle a spus cu câteva zile în urmă, cu prilejul unui interviu televizat, că SUA ar reacţiona "egativ" dacă con­ducerea socvietică ar loca mişcă­ri­le de independenţă din repu­blicile Baltice". În ceea ce priveşte acţiunea recentă a Ungariei de a facilita emigrarea unor cetăţeni ai RDG în RFG, B. Elţîn a declarat că "această emigrare trebuie să fie dreptul poporului res­pec­tiv de a trăi acolo unde doreşte".

B. Elţîn a declarat că îl sprijină pe M. Gorbaciov "în principiu", având în ve­dere că acesta este iniţiatorul restructurării (perestroika), proces care s-a desfăşurat în mod "normal" în pri­mii doi ani. El a adăugat că "nu doreşte o confruntare politică cu M. Gorbaciov".
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 193-194