Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşei Olimpia Solomonescu, adjunct al ministrului,
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului,
Vă informăm că vizita pe care o efectuează în prezent în SUA Boris Elţîn, membru al Congresului Deputaţilor din URSS, în cadrul "programului de schimburi sovieto-americane al Institutului Esalen", se bucură de atenţia oficialităţilor americane şi este reflectată pe larg în mijloacele de informare în masă. Încă de la sosirea sa la New York, la 10 septembrie a.c., Boris Elţîn a declarat în mod repetat că "doreşte şi speră" să fie primit de preşedintele Bush şi alte oficialităţi americane, pentru "a le prezenta părerile sale asupra modului în care SUA ar putea înfăptui programul de restructurare din URSS".
În acest context, printr-un comunicat al Casei Albe s-a făcut cunoscut că, la 12 septembrie, generalul Scowcroft, şeful Consiliului Securităţii Naţionale, s-a întâlnit pentru aproximativ o oră cu B. Elţîn. A fost prezent şi Robert Gates, adjunct al lui Scowcroft. În comunicat se menţionează că preşedintele Bush "a venit în sala unde avea loc întâlnirea menţionată, pentru circa 15 minute, pentru a-l saluta pe Elţîn". Preşedintele Bush a prezentat unele aspecte ale planului său recent anunţat de combatere a drogurilor. El a menţionat că există "un mare interes" faţă de vizita în SUA a lui Elţîn şi a exprimat aprecierea că relaţiile americano-sovietice se desfăşoară "în condiţii bune". Subliniind că întreţine relaţii "foarte pozitive" cu M. Gorbaciov, şeful executivului american "a reiterat sprijinul său pentru restructurarea (perestroika) din URSS". El a "accentuat" că poporul american "împărtăşeşte speranţa lui de succes pentru procesul de reforme din Uniunea Sovietică".
Într-un mod similar a procedat şi vicepreşedintele Dan Quayle, care "a trecut" şi el să-l salute pe Elţîn. Comunicatul Casei Albe precizează că, în discuţia avută cu generalul Scowcroft, B. Elţîn şi-a făcut cunoscute "părerile sale asupra progresului restructurării" în Uniunea Sovietică. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Bush, referindu-se la modul în care B. Elţîn a fost primit de Casa Albă (nu a fost primit în Oval Office de către preşedintele George Bush) şi la natura convorbirilor purtate cu acest prilej, a evidenţiat că Administraţia americană nu a dorit să-i ofere lui Elţîn "o platformă pentru disidenţă". El a mai spus că: "Noi dorim să fie clar că politica SUA este de sprijin pentru glasnost şi perestroika, precum şi pentru reformele încurs de aplicare în Uniunea Sovietică". B. Elţîn a fost primit ca "unul dintre primii reprezentanţi aleşi din URSS", ale cărui puncte de vedere sunt "importante".
La rândul lui, B. Elţîn a declarat că a prezentat lui Bush şi Quayle "o listă de 10 probleme care ar putea constitui obiect de discuţie, în aşa fel încât să fie salvată restucturarea". Menţionăm că în expunerile şi diversele întrevederi acordate de la sosirea în SUA, B. Elţîn a reliefat că Uniunea Sovietică este confruntată cu "o criză economică, o criză politică şi o criză socială, şi, în general, o criză a întregii societăţi", ce ar putea împinge ţara spre "prăpastie". În acest cadru, el a apreciat că în situaţia în care programul lui M. Gorbaciov nu va da rezultate într-un interval de şase luni până la un an, conducătorul sovietic ar putea fi confruntat cu o "revoluţie venind de jos" (de la bază), considerând că o astfel de alternativă ar avea efecte negative şi asupra SUA.
Conform unor aprecieri preliminare, "sugestiile" prezentate de Elţîn la Casa Albă au avut un "caracter general şi mai puţin practic". Ele au inclus sporirea investiţiilor particulare americane în URSS, construirea de către companiile americane a unui milion de apartamente, asistenţă pentru dezvoltarea sectorului serviciilor şi lărgirea "pieţei particulare" etc.
În cadrul întrevederilor avute cu secretarul de stat J. Baker şi un grup de congresmeni, B. Elţîn a precizat că el doreşte promovarea investiţiilor particulare americane şi nu acordarea de ajutoare guvernamentale. În acest context, secretarul de stat american a apreciat că "pentru ca URSS să fie o piaţă atractivă pentru investiţiile americane, este necesar ca sovieticii să se preocupe de reforma preţurilor şi de convertibilitatea rublei".
B. Elţîn a avut discuţii în aceste probleme şi cu reprezentanţi ai cercurilor de afaceri. În legătură cu diferite aspecte ale situaţiei din URSS şi probleme actuale, Elţîn s-a pronunţat în favoarea dreptului Republicilor Sovietice Baltice de a decide "dacă vor să devină independente, să rămână în cadrul URSS sau să o părăsească". Comentatorii americani au remarcat conţinutul acestui răspuns în contextul în care vicepreşedintele american Dan Quayle a spus cu câteva zile în urmă, cu prilejul unui interviu televizat, că SUA ar reacţiona "egativ" dacă conducerea socvietică ar loca mişcările de independenţă din republicile Baltice". În ceea ce priveşte acţiunea recentă a Ungariei de a facilita emigrarea unor cetăţeni ai RDG în RFG, B. Elţîn a declarat că "această emigrare trebuie să fie dreptul poporului respectiv de a trăi acolo unde doreşte".
B. Elţîn a declarat că îl sprijină pe M. Gorbaciov "în principiu", având în vedere că acesta este iniţiatorul restructurării (perestroika), proces care s-a desfăşurat în mod "normal" în primii doi ani. El a adăugat că "nu doreşte o confruntare politică cu M. Gorbaciov".
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 193-194
Citește pe Antena3.ro
