x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza economică grăbea negocierile pentru formarea unui nou guvern la Varşovia

0
08 Sep 2009 - 00:00
Raportul Ambasadei României la Varşovia căte Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului, CC al PCR - SRE,

Din discuţiile cu K. Ortowski, adjunct al şefului secţiei Externe a CC al PMUP, şi J. Makosa, directorul DR I din MAE polonez, referitoare la situaţia internă din Polonia, informăm următoarele:

Lupta pentru obţinerea unei situaţii cât mai avantajoase în Guvern, practic lupta pentru putere în Polonia, continuă şi se duce între principalele forţe politice PMUP şi "Solidaritatea".

PMUP - după ce a făcut destule greşeli, ultima şi cea mai mare fiind cea de la "Masa rotundă", unde de fapt a abdicat de la putere, pentru că era cunoscută influenţa "Solidarităţii" în rândurile clasei muncitoare - s-a tre­zit la luptă şi se zbate din răsputeri pentru a nu fi eliminat definitiv de pe scena politică de "Solidaritatea" care, fiind sprijinită din plin de Biserica Catolică, a reuşit să determine trădarea celor două partide politice - Partidul Ţărănesc Unit şi Partidul Democrat - foste aliate ale PMUP, iar pe de altă parte să-şi apropie celelalte forţe şi grupări politice (este adevărat prin promisiuni pe care nu se ştie dacă le vor realiza).

K. Ortowski a spus că în conducerea partidului a fost şi continuă să fie mult controversat momentul "Masa rotundă", în care se apreciază că PMUP a abdicat de la putere. "Bătrânii" din partid au rămas pe poziţia de a nu se accepta colaborarea cu "Solidaritatea" (o parte din aceştia au plecat din conducerea partidului), preşedintele Jaruzelski însă a explicat că altă cale nu este decât colaborarea cu "Solidaritatea", întrucât PMUP şi-a pierdut de mult baza de masă.

Cei doi interlocutori au menţionat că este greu de prevăzut sfârşitul acestei lupte, dar majoritatea înclină să creadă că "Solidaritatea", care se va transforma într-un partid politic (Partidul Naţional Creştin-Democrat), va reuşi, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, să preia rolul partidului de forţă politică conducătoare. Ei au sublinit că este greu să pună baza pe spusele lui Walesa, care o dată vorbeşte despre necesitatea redresării economiei naţionale în interesul clasei muncitoare prin construirea unei societăţi a unui "socialism uman", iar altădată declară că Polonia va fi primul exemplu de trecere de la socialism la capitalism".

În prezent, în conducerea centrală a PMUP şi în unele voievodate au apărut câteva cadre tinere, de circa 40 de ani, care vorbesc despre o luptă pentru regenerarea şi consolidarea PMUP, care va fi consfinţită la viitorul congres, în pregătire, dar aceştia introduc teze şi idei privind structura, ideologia, tactica şi strategia partidului. În perioada aceasta de pregătire a congresului se vorbeşte despre luptă pentru a nu rămâne un partid de opoziţie (şi de aceea au acceptat cola­borarea cu "Solidaritatea") şi lupta pentru atragerea de noi membri, de întărire a partidului, pentru a rămâne un partid de pensionari. Cât priveşte problema aliaţilor politici, în mişcarea sindicală PMUP nu poate să aibă un sprijin scris, deoarece, în prezent, deşi numără 7-8 milioane de muncitori, au slăbit pregătirea politică, mulţi sunt sub influenţa "So­lidarităţii" şi preocupaţi de reven­dicări economice.

În momentul de faţă, PMUP începe să resimtă greutăţile încetării rolului de forţă conducătoare, prin reducerea alocaţiilor bugetare (cotizaţiile lor au fost simbolice) şi se spune că în scurt timp vor apela la credite şi vor fi în situaţia de a reduce cu 50% aparatul de partid retribuit.

K. Ortowski a afirmat că singura speranţă a PMUP, de menţinere a unui curs specific polonez de dezvoltare socialistă a Poloniei, o constituie poziţia şi activitatea preşedintelui Jaruzelski care a strâns în jurul său un număr de cadre de partid şi de stat de încredere şi încercând să înlocuiască rolul partidului de forţă conducătoare prin instituirea unei politici de stat, în care ministerele vor constitui apara­tul de realizare a acestei politici de stat, frânând astfel un eventual drum pe­riculos pe care l-ar putea apuca L. Walesa sub influenţa aripii reac­ţio­nare a "Solidarităţii".

În acest context, Ortowski a spus că, pentru a-şi întări poziţia, Jaruzelski, în ziua de 4 septembrie a.c., a schimbat majoritatea conducătorilor de regi­uni militare şi de arme cu cadre mai tinere (35-40 de ani) în care are mare încredere, ca urmare a faptului că "generalii schimbaţi nu au dovedit înţelegere pentru colaborarea pre­şedintelui, ca şef suprem al Armatei, cu "Solidaritatea".

Cei doi interlocutori au spus că preşedintele a cerut noului premier să pregătească formarea Guvernului, astfel că în zilele următoare (8-9 sept.) să aibă loc audierile candidaţilor la portofolii ministeriale, iar săptămâna viitoare (probabil la 12 sept.) Seimul va aproba Guvernul, în care PMUP speră să aibă patru posturi: Apărare, Externe, Transporturi şi Telecomunicaţii. S-a afirmat că intervenţia preşedintelui pentru a determina instalarea noului Guvern este dictată de necesitatea ca Guvernul să înceapă să acţioneze pentru depăşirea situaţiei de criză economică, în special a inflaţiei care a ajuns la limita maximă din punct de vedere economic şi la limita răbdării maselor populare, a clasei muncitoare, în principal, ca urmare a sporirii continue a preţurilor. În perioada 31 iulie-4 septembrie s-a înregistrat o creştere medie a preţurilor de 500%-600% şi cu 941% la lapte, peste 1.000% la brânza de vaci, de 3,5 ori la pâine, cu 791% la caşcaval, cu 547% la unt, cu 500% la carnea de porc, cu 1.200% la carnea de vacă, iar creşterea retribuţiilor nu poate urmări acelaşi ritm.
Marcel Mămularu
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 190-191
Citeşte mai multe despre:   din arhiva ministerului de externe

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de