Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezintegrarea statului est-german, a partidului comunist continuă. Nu mai e vorba despre tranziţie, de reformă. Egon Krenz şi alţi lideri susţin că reunificarea nu este o problemă pentru viitorul apropiat.
Lucrurile merg în direcţie opusă. Nimeni nu crede că regimul lui Krenz va supravieţui. La 28 noiembrire, cancelarul Kohl propune formarea unei confederaţii din cele două state germane, în cadrul unui proces gradual de unificare. Sovieticii angajaseră şi ei această formulă, dar nu ca un pas spre unificare, ci ca o soluţie finală a problemei germane. Liderii occidentali sunt neliniştiţi de perspectiva reunificării. Amintirea rolului jucat de Germania în secolul XX revine.
O mare putere continentală în inima Europei, cu 80 de milioane de locuitori şi cu un potenţial economic uriaş, nu e o perspectivă prea bună. Cui va aparţine acestă Germanie? Va fi ea neutră? Va rămâne în continuare în structurile euroatlantice? Greu de răspuns în condiţiile unei derulări accelerate a evenimentelor. Nimeni nu poate anticipa ce se va întâmpla. La 1 Decembrie, Parlamentul din Berlinul de Est votează desfiinţarea monopolului partidului. La 3 decembrie, Egon Krenz şi întregul Birou Politic demisionează. În câteva zile, partidul comunist dispare. Opoziţia, care mobilizase mulţimile în perioada august-decembrie, susţine un "socialism democratizat" şi un stat est-german. Populaţia doreşte însă democraţie adevărată şi unificarea Germaniei.
Stelian Tănase , din volumul Istoria căderii regimurilor comuniste, Bucureşti, Humanitas, 2009, p. 226-227
Citește pe Antena3.ro
