În timpul vizitei în Polonia, Bush l-a lăudat pe Walesa

Informarea Ambasadei României la Varşovia; către Ministerul Afacerilor Externe; tovarăşului Ioan Totu, ministrul Afacerilor Externe

Aşteptată cu interes şi cu speranţă atât de autorităţile oficiale, cât şi de opoziţie, vizita a avut ca momente importante cuvântările lui Bush în faţa Adunării Naţionale, la Gdansk, şi cele 1,5 ore de discuţii cu W. Jaruzelski. În cuvântarea din Parlament a scos în evidenţă interesul SUA pentru evenimentele care au loc în Polonia, pentru continuarea reformelor, totodată introducerea pluralismului politic şi sindical şi a economiei de piaţă, precum şi a edificării unui nou tip de democraţie în Polonia.

În cuvântarea rostită în Parlament a arătat în principal următoarele: "Când am fost data trecută în Polonia nu mă aşteptam că mă voi întoarce atât de repede şi nici că mă voi întoarce într-o ţară aşa de mult schimbată. Realizările voastre au întrecut orice aşteptări şi au câştigat admiraţia noastră".

"Polonia şi Ungaria se află într-un punct de cotitură. Fiecare din ele îşi urmează propria cale spre reforme, fără garanţia unui succes uşor. Popoarele celor două ţări şi curajul conducătorilor lor trezesc admiraţia noastră. Calea acceasta (este) dificilă atât pentru aceste ţări, cât şi la scară internaţională. (...) Polonia devine azi purtătorul schimbărilor, iar poporul polonez poate ajuta la lichidarea diviziunii Europei."

"Datorită conducătorilor Poloniei şi Ungariei, care acţionează pentru depăşirea erorilor trecutului - cu sinceritate şi curaj -, lumea priveşte cu admiraţie la acest proces de destalinizare." "Prietenii Poloniei, inclusiv poporul american, vor ca Polonia să fie liberă, îndestulată, democratică, independentă, devotată cauzei celor mai bune tradiţii ale poporului său." "SUA, conştiente de măreţia clipei, sunt gata să vă ajute dacă vă veţi ajuta singuri."

Referindu-se la sprijinul pe care SUA şi-l propune a-l acorda Poloniei, Bush a enunţat următoarele acţiuni:

Promovarea investiţiilor americane de genul societăţilor mixte; va acţiona, în cadrul întâlnirii din 14.07.1989, de la Paris, a celor şapte state occidentale cele mai industrializate, pentru coordonarea eforturilor lor în a acorda ajutor Poloniei, ajutor care se va referi la reformele economice necesare, credite, sfera conducerii şi pregătirea cadrelor, asigurări sociale, construcţii; va cere Congresului american să acorde un fond de 100 milioane dolari pentru consolidarea sectorului privat polonez; va interveni pe lângă Banca Mondială să acorde împrumuturi în valoare de 325 milioane de dolari, care vizează creşterea competitivităţii exporturilor poloneze prin restructurarea industriei şi dezvoltarea agriculturii. Împrumuturile vor fi acordate pe o perioadă de 17 ani, cu termen de graţie de şase ani; va cere Occidentului să reeşaloneze plata ratei datoriei poloneze, în valoare de circa 5 miliarde dolari pentru acest an, dacă aliaţii şi prietenii SUA din Clubul de la Paris vor acorda condiţii mai favorabile; se va adresa Congresului american să acorde 15 milioane dolari pentru ca, în colaborare cu Polonia, să contracareze poluarea apei şi atmosferei în zona Cracoviei; vor fi înfiinţate centre de cultură şi informaţii, american în Varşovia şi polonez în SUA.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

În cuvântarea de la Gdansk, G. Bush s-a referit în principal la următoarele:
"Salut pe Lech Walesa, salut «Solidaritatea», salut Polonia. Recunoştinţa mea pentru ceea ce aţi reuşit să faceţi de la vizita mea anterioară: primele alegeri libere în Polonia postbelică". "America este cu voi. Aici, în Polonia, Statele Unite sprijină înţelegerea «Mesei rotunde» şi aplaudă înţelepciunea, rezistenţa, răbdarea unuia din marii conducători ai Poloniei - Lech Walesa. Noi, americanii, ne entuziasmăm de mişcarea care a urnit imaginaţia umanităţii, această mişcare este «Solidaritea». Recunoaştem, de asemenea, că autorităţile poloneze au dat dovadă de înţelepciune, de abordare creatoare şi curaj, făcând aceşti paşi istorici. (...)

În timpul vizitei s-au semnat două acorduri economice care prevăd reeşalonarea debitului polonez faţă de SUA, în valoare de 940 milioane dolari, şi alocarea a 100 milioane dolari pentru pregătirea personalului de conducere polonez în economie.

A treia înţelegere semnată se referă la înfiinţarea de centre de cultură şi informaţii în cele două ţări. Presa şi Televiziunea poloneze au prezentat pe larg desfăşurarea vizitei, făcând totodată comentarii pe marginea acesteia, şi au prezentat o serie de declaraţii ale diferitelor personalităţi americane şi poloneze. Astfel, J. Baker, secretarul de stat al SUA, a spus: "Convorbirile se desfăşoară foarte bine. Sunt deplin convins că delegaţia americană consideră că este o vizită reuşită".

T. Olechowski, ministrul polonez al Afacerilor Externe: "Nu s-a discutat prea multă politică la convorbiri, există deja un angajament privind interesul faţă de Polonia, în contextul schimbărilor prin care trece ţara noastră. Vizita este importantă şi oportună". W. Górnicki, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Stat al Poloniei, în declaraţia din 10.07.1989, a spus:

"Cred că sunt trei idei valoroase în declaraţiile delegaţiei americane: 1. Indicii privind recunoaşterea meritelor conducerii poloneze, inclusiv pentru W. Jaruzelski, pentru curajul şi înţelepciunea sa.

2. Asigurări clare din partea americanilor că SUA nu are intenţia să stimuleze vreo mişcare de divizare atât a Poloniei, cât şi în ţările Europei Centrale. Americanii au venit aici ca prieteni loiali.

3. În al treilea rând, este problema ajutorului economic pentru schimbările care au loc în Polonia". Acelaşi Górnicki a ţinut o conferinţă de presă la 11.07.1989, în timpul căreia a spus, printre altele: "A fost o vizită de o semnificaţie enormă, care a creat o nouă calitate în relaţiile polono-americane şi, de asemenea, foarte importantă pentru relaţiile Est-Vest".

Vizitele din ultima perioadă ale personalităţilor din ţările occidentale, încununate de vizita preşedintelui Bush, au fost posibile datorită faptului că noi avem de câtva timp încoace o nouă calitate în relaţiile cu URSS, relaţii ce sunt bazate pe fapte concrete: "URSS este cel mai important partener comercial, cel mai important aliat şi garant al frontierelor noastre".

Polonia este considerată în ultimul timp ca o potenţială punte de legătură între Est şi Vest. Vorbind despre problemele economice, Górnicki a subliniat că pachetul de propuneri americane, deşi semnificativ, este departe de cererile Poloniei de a i se acorda un ajutor de 10 miliarde de dolari. Dacă intenţiile cuprinse în programul de ajutor se vor realiza, ele vor constitui o considerabilă uşurare în situaţia noastră actuală. În comunicatul Agenţiei PAP se menţionează că ambele părţi au convenit să acţioneze pentru întărirea colaborării bilaterale, în special privind continuarea dialogului intens şi a consultărilor politice între cele două ţări.

Ambele părţi vor sprijini activ colaborarea interparlamentară. Colaborarea economică va fi intensificată, iar acţiuni comune vor fi întreprinse în industrie şi protecţia mediului înconjurător. Folosirea cuprinzătoare a posibilităţilor de colaborare ştiinţifică şi tehnologică.

Edificarea unei largi infrastructuri în relaţiile sociale, inclusiv între diverse grupări şi categorii sociale. Comentariile reprezentanţilor presei străine acreditaţi la Varşovia (au fost cca. 600) relevă, de asemenea, aprecierile pozitive făcute de G. Bush la adresa lui W. Jaruzelski la funcţia de preşedinte al Poloniei, ca garant al securităţii militare a Poloniei şi a aliaţilor ei.

Bush nu a repetat în luările sale de cuvânt cererea de retragere a trupelor sovietice din Polonia. Promisiunile pentru ajutorul financiar acordat Poloniei sunt modeste şi nu au răspuns nici aşteptărilor conducerii Poloniei şi nici celor ale "Solidarităţii".
Realizarea programului de ajutor este condiţionată de realizarea şi reuşita reformelor propuse.

Ion Teşu

• Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 136-138