Proiectele de reunificare a Germaniei provocau temeri în Polonia

Comunicarea Ambasadei Ro­mâ­niei la Berlin către Ministerul Afa­cerilor Externe 7 noiembrie 1989, ora 11:00
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului

Din sursă a Ambasadei poloneze, transmitem următoarele elemente privind vizita lui Egon Krenz în Polonia şi unele aprecieri în legătură cu situaţia din RDG.

1. Vizita lui Egon Krenz în Polonia (2 no­iembrie a.c.) a avut loc din inţiativa şi la propunera părţii RD Germane. Cu câteva zile înainte de vizită, am­ba­sadorul polonez la Berlin a fost invitat la MAE de ministrul Afacerilor Ex­terne, Oskar Fischer, care a propus re­a­lizarea acestei acţiuni. Răspunsul po­zitiv al conducerii de partid şi de stat polonez a venit într-o oră. Iniţial, Egon Krenz a intenţionat să vină din URSS di­rect la Varşovia, dar ulterior s-a ho­tărât să se întoarcă mai întâi la Berlin, pentru a se întâlni cu Martin Bangemann, vice­pre­şedintele Co­misiei CEE, căruia factorii de răspundere din RDG i-au acordat o atenţie particulară şi, cum se vede acum, cu succes (Bangemann este hotărât să urgenteze extinderea relaţiilor eco­mi­ce CEE-RDG). Această reîn­toarcere la Berlin a fost binevenită şi din "mo­tive optice". Vizita în Polonia a căpătat un caracter de sine stătător, mai semnificativ.

2. De la început, partea RDG a arătat că Egon Krenz nu are probleme concrete deosebite de discutat, dar el doreşte să demonstreze interesul vital al RD Germane în dezvoltarea unor relaţii statale stabile cu ţara vecină, Polonia. Partea poloneză a fost întru totul de acord cu această concepţie şi a consimţit cu promptitudine să se realizeze această acţiune înaintea vizitei cancelarului Kohl - a cărei pregătire a ridicat probleme dificile şi foarte delicate (de exemplu, insistenţa cancelarului Kohl de a face o deplasare, demonstrativă, în fostele teritorii germane). Pe acest fond, convorbirile lui Egon Krenz cu Jaruzelski, Rakowski şi Mazowiecki s-au desfă­şurat într-o atmosferă de înţelegere, întru totul constructivă. Egon Krenz a subliniat că RD Germană a recunoscut graniţa Oder-Neisse şi că acest lucru ese irevocabil. Par­tea poloneză, care are greutăţi în obţinerea unei recunoaşteri exprese de RFG a gra­niţei de vest a Poloniei, şi opi­nia pu­bli­că din Polonia au con­sem­nat aceas­tă declaraţie cu sa­tisfacţie. În al doilea rând, Egon Krenz a mers mai departe decât Erich Honecker, la ultima sa întâlnire cu Jaruzelski, arătând clar că RDG va conclucra cu toate forţele po­li­­tice reprezentate în Parlamentul po­lo­­nez (Erich Honecker acceptase nu­mai o dezvoltare pragmatică a rela­ţi­i­lor bilaterale şi se arătase rezervat faţă de contactele cu alte forţe politice decât PMUP). Pentru a demonstra aceas­tă poziţie, Egon Krenz a avut o dis­­cuţie cu B. Geremek, şeful fracţiu­nii Comitetului Cetă­ţenesc "S­o­li­da­ri­tatea" din Seim şi o între­vedere oficia­lă cu primul-mi­nistru Mazowiecki, care s-a transformat într-un punct-"che­ie" al vizitei. Krenz a pre­zentat eforturile RDG pentru realizarea unei înnoiri şi restructurări spre binele oamenilor într-o societate socialistă mai bună. A explicat reformele care sunt avute în vedere (mijloacele de informare, li­bera circulaţie, legislaţie, economie etc.). Pentru aceasta este necesară întărire a alianţei cu Polonia.
Mazowiecki a relatat la rândul său despre greutăţile cu care se confruntă în prezent societatea poloneză şi acţiunea Guvernului de a ameliora situaţia economică prin combaterea inflaţiei şi trecerea la economia de piaţă. Mazowiecki a spus că marxismul, care a avut o viziune socială justă, umanistă, este o teorie a secolului al XIX-lea, care nu mai este adecvată din punct de vedere economic, pentru a trece în mileniul trei. Nimeni nu se poate autocondamna la o rămânere permanentă în urmă faţă de ţările occidentale industrializate. Chiar RDG, cu o economie sănătoasă, nu a putut împiedica acest decalaj. Egon Krenz a convenit cu partenerii săi polonezi să se realizeze în conti­nuare o dezvoltare stabilă a relaţiilor econmice bilaterale. Ideea venirii în RDG a unui număr mai mare de muncitori polonezi, pentru a acoperi forţa de muncă emigrată în RFG, este privită de partea RDG cu o oarecare reţinere. S-a afirmat că RDG este deocamdată interesată în stabilizarea actualului număr de muncitori (circa 30.000) şi că pentru viitor va mai reflecta. S-a convenit, de asemenea, să se continue programul special de schimburi pe linie de tineret.

3. Am constatat la diplomaţii po­lo­nezi îngrijorare în legătură cu reac­tua­li­zarea pe plan inter­naţional a dis­cuţiei privind "reu­nificarea Ger­ma­niei". Există temerea ca această pro­blemă să se afle pe agenda convorbiri­lor Gorbaciov-Bush, de la 3-4 decembrie, şi să "se îndrepte într-o direcţie nedorită". Ei afirmă că dacă "în una din zile, în RDG s-ar ajunge pe plan intern la o situaţie disperată, rămâne o singură ieşire, şi anume către fraţii din Vest".

Referindu-se la evoluţia vertiginoasă a evenimentelor din RDG, ambasa­do­rul polonez a apreciat că, dacă lucrurile se desfăşoară în conti­nuare în această direcţie, întrevede că, în câteva luni, se va modifica Constituţia RDG, cu scoaterea prevederii privind rolul conducăor al PSUG.
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 278-279