Ambasadorul Olandei a încercat să-l viziteze pe Silviu Brucan

Document dactilografiat cu litere mari (maşină IBM), destinat şefului DSS, adjuncţilor acestuia şi Cabinetului 1, cu interspaţii pentru nume proprii scrise de mână (reprodus parţial, ars)

Strict secret
1. Din ancheta efectuată asupra lui Brucan Silviu în ziua de 22 aprilie a.c., au rezultat următoarele:
a) A dat o declaraţie privind relaţiile sale cu Keneth Jovitt, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Berkeley din California, consultant al Departamentului de Stat în probleme privind R.S. România, cunoscut ca agent al CIA.

Keneth Jovitt în anul 1975 a fost, timp de un an, la Bucureşti în calitate de bursier Fulbright, prilej cu care şi-a creat numeroase legături în rândul intelectualilor, îndeosebi al scriitorilor şi oamenilor de artă.

b) A făcut noi precizări la declaraţiile anterioare privind activitatea profesională şi politică desfăşurată de el înainte şi după 23 August 1944.

c) În completarea declaraţiei privind vizitele efectuate în zilele de 14 şi, respectiv, 19 iunie 1988 la domiciliul lui Bârlădeanu Alexandru, a menţionat următoarele:

Prima vizită a fost perfectată de Apostol Gheorghe, care i-a indicat lui Brucan Silviu adresa, ziua şi ora când Bârlădeanu Alexandru poate fi vizitat. Discuţia avea ca subiect principal conţinutul scrisorii şi modul de redactare al acesteia.

Cu acest prilej Bârlădeanu Alexandru ar fi insistat ca la această acţiune să fie atraşi cât mai mulţi semnatari, scontând că numai astfel aceasta ar avea eficienţă. De asemenea, Brucan Silviu i-a menţionat lui Bârlădeanu Alexandru despre posibilitatea pe care o are de a transmite textul scrisorii în străinătate prin intermediul corespondentului pentru Europa de Est al Agenţiei de ştiri UPI, pe care l-a cunoscut în luna noiembrie 1987 când acesta l-a vizitat la domiciliu.

De comun acord, Brucan Silviu şi Bârlădeanu Alexandru au stabilit mai multe legende care să fie relatate în cazul în care vor fi anchetaţi în legătură cu scopul acestor întâlniri.


2. Din discuţiile purtate, în cursul zilei, între soţii Brucan a rezultat faptul că, deşi anterior au încercat să găsească soluţii pentru depozitarea bunurilor pe care nu le vor lua din cauza spaţiului care le-a fost repartizat, la Zimnicea, în prezent au hotărât să solicite repartizarea unui apartament mai mare pentru a-şi putea lua toate lucrurile. În acelaşi scop, Brucan Silviu va susţine, în contactele cu oficialităţile, şi ideea acceptării transferului ginerelui său, Nicolae Mircea, de la Călăraşi deşi, aşa cum el îi spunea soţiei, "ei i-au comunicat că se vor stabili la Călăraşi, unde le-a fost repartizat un apartament format din două camere".

Au fost reluate, de asemenea, în comentariile făcute de membrii familiei Brucan şi unele probleme internaţionale actuale, context în care Brucan Silviu, pe aceeaşi poziţie tendenţioasă cunoscută de altfel, afirma că "achitarea unei datorii externe este o  naivitate nemaipomenită şi oferă o privire rudimentară asupra economiei unei ţări. Azi, una dintre cele mai mari state SUA are şi cele mai mari datorii".


3. În ziua de 22 aprilie a.c., ambasadorul Olandei la Bucu­reşti, Coenraad Stork, însoţit de Anthony Bas Backer, prim-secretar în cadrul celeiaşi reprezentanţe diploma­tice, s-au deplasat de la reşedinţă, cu autoturismul CD 444, pe care era arborat steagul lor naţional, spre Piaţa Victoriei unde au ajuns la ora 10:00. Au continuat pe B-dul Kali­nin, strada Armindeni, fiind opriţi de dispozitivul instituit în zonă, la intersecţia acesteia cu strada Herăstrău.

Atrăgându-i-se atenţia conducătorului autoturismului că, pătrunzând în acest perimetru, a încălcat semnele de circulaţie existente, el a motivat că a făcut acest lucru deoarece a primit ordin de la cei doi diplomaţi să se deplaseze pe strada Herăstrău la nr. 16. Coborând din autoturism, Anthony Bas Backer, fără să-şi decline calitatea, a intervenit în discuţie afirmând că "avem să ducem un plic la nr. 16". Li s-a cerut, ferm şi categoric, să părăsească zona în condiţiile în care autoturismul lor blocase deja circulaţia în intersecţie, lucru pe care, fără alte comentarii, l-au şi făcut.

Raportăm că ambasadorul şi primul consilier olandez au încercat ulterior să contacteze şi pe Dinescu Mircea, Deşliu Dan, Kovacs Adalbert, Celac Mariana şi Stăncescu Nicu sub pretextul înmânării acestora unor invitaţii la recepţia din 28 aprilie a.c., organizată cu prilejul zilei naţionale a Olandei.

De asemenea, între orele 12:10-12:45, ambasadorul olandez a fost vizitat la reşedinţă de consilierul politic american Michael Parmly.
Nr. D-3/00184.036
Din 23 aprilie 1989
Document din volumul: Dosarul Brucan. Documente ale Direcţiei a III-a Contraspionaj a Departamentului  Securităţii Statului (1987-1989), Iaşi, Editura Polirom, 2008, p. 612-614