Născut la 7 februarie 1932, în Iaşi, membru PCR, absolvent al Facultăţii de filologie şi al Institutului de arte plastice, căsătorit, are un copil. În 1954, a absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi şi a fost încadrat ca preparator la universitatea din localitate.
În perioada 1956-1958, şi-a desfăşurat activitatea ca redactor la "Gazeta literară" din Bucureşti, de unde a fost transferat în funcţia de cercetător la Institutul de istorie şi teorie George Călinescu. În 1962, a fost încadrat ca redactor la ziarul Scînteia, iar în 1963 numit redactor-şef al revistei Secolul 20, după doi ani fiind preşedinte executiv al Consiliului audiovizual mondial pentru editarea şi cercetarea artei.
În virtutea funcţiilor ce le deţine, a efectuat mai multe călătorii în străinătate, prilej cu care a intrat în legătură cu elemente din emigraţie, Eugen Ionescu şi fiica sa, Marie France Ionescu. În emisiunile posturilor de radio reacţionare sunt comentate pozitiv atitudinea şi poziţia sa. Întreţine relaţii cu persoane din mediul literar-artistic, între care Andrei Pleşu şi Lucian Pintilie. A manifestat lipsă de receptivitate faţă de indicaţiile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste de a cuprinde în revista pe care o conduce materiale cu caracter militant şi omagial.
În 1988, nefiind de acord cu observaţiile factorilor competenţi referitoare la conţinutul unor articole propuse spre publicare, a tergiversat mai multe luni apariţia revistei, aspect pe care l-a comunicat legăturilor sale din emigraţie, fiind exploatat de propaganda duşmănoasă.
Faţă de legăturile apropiate, a făcut comentarii negative la adresa unor aspecte ale politicii partidului şi statului nostru în domeniul cultural.
S-a solidarizat cu diferite persoane împotriva cărora s-au luat măsuri pentru comentarii şi acţiuni ostile, iar cu diferite prilejuri, atât la Uniunea Scriitorilor, cât şi la Uniunea Artiştilor Plastici, a adoptat o poziţie necorespunzătoare faţă de unele probleme ale activităţii în domeniile respective. Recent a semnat, alături de alte şase persoane, o scrisoare colectivă adresată Uniunii Scriitorilor, prin care se protestează faţă de măsurile luate asupra lui Mircea Dinescu. Este invitat frecvent la acţiunile protocolare organizate de reprezentanţele diplomatice străine, participând uneori, fără aprobare, motiv pentru care, la data de 25 martie, a fost sancţionat de conducerea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
Soţia, lector la facultatea de limbi romantice de la Universitatea din Bucureşti, este membru PCR. Au o fiică, elevă. Tatăl, fost funcţionar la CFR, şi mama, casnică, ambii decedaţi, nu au fost membri de partid. Are două surori: una medic, pensionară, membră PCR, iar cealaltă profesoară la Liceul de muzică George Enescu din Bucureşti, nu este membră de partid.
Întreţine legături de mai mulţi ani cu Gheorghe Rădulescu, care apreciază revista ce o conduce. În situaţiile când au apărut probleme în legătură cu conţinutul necorespunzător al unor materiale propuse spre publicare în revistă. Dar Hăulică a solicitat sprijinul lui Gheorghe Rădulescu, care a intervenit în favoarea sa la conducerea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
Document din volumul: Cartea Albă a Securităţii, Istorii literare şi artistice (1969-1989), Bucureşti, Serviciul Român de Informaţii, 1996
Citește pe Antena3.ro