Silviu Brucan, anchetat pentru semnarea "Scrisorii celor Şase"

Strict secret ● Exemplar nr. 1

NOTĂ
1. Din ancheta desfăşurată asupra lui BRUCAN SILVIU în cursul zilei de 19 martie a.c. au rezultat ur­mă­toarele:

a. A declarat că, pe timpul întâlni­rilor pe care le-a avut cu ambasadorul ame­rican ROGER KIRK şi cu consi­lierul politic MICHAEL PARMLY, în zilele de 6 şi respectiv 9 martie 1988, le-a făcut o serie de analize cu privire la problemele dezbătute la Şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 26 februarie 1988, insistând pe rapoartele privind rezultatul re­cen­sământului animalelor şi a celui legat de aplicarea prevederilor decretului privind amnistierea unor in­fracţiuni şi reducerea unor pedepse.
Recunoaşte că, în legătură cu re­censământul animalelor, le-a pre­zentat diplomaţilor americani o serie de date, calcule şi studii, cău­tând să-i convingă pe aceştia de slaba eficienţă în acest domeniu a uni­tăţilor agricole, cooperatiste şi de stat, comparativ cu rezultatele ob­ţinute de producătorii individuali. Totodată, a formulat critici la adresa politicii statului nostru faţă de ţă­rănime, care în loc să primeacă loturi mai mari de pământ în fo­losinţă personală, este tracasată prin măsuri administrative.
Referitor la decretul privind am­nistierea unor infracţiuni, i-a informat pe diplomaţii americani că, după punerea în aplicare a acestuia, a crescut numărul infrac­ţiu­nilor, relatându-le totodată di­verse zvo­nuri auzite de el în legătură cu actele comise de cei care au be­ne­ficiat de aceste prevederi.

b. A dat o declaraţie prin care recunoaşte că, în discuţiile purtate cu diplomaţii americani, a făcut co­mentarii şi aprecieri cu caracter ne­gativ la adresa situaţiei economice din ţara noastră.
Astfel, le-a spus că supradimensio­narea industriei grele, cu pivotul ei industria constructoare de maşini, ar fi o decizie strategică greşită deoarece nu s-ar fi ţinut cont de faptul că nu avem suficiente materii prime şi nu dispunem de tehnologii moderne care să facă produsele competitive.
Ale "erori" de ordin strategic co­mise, despre care le-a prezentat ana­lize diplomaţilor americani, ar fi fost, după opinia lui, supradimensio­narea rafinăriilor de petrol la un nivel de prelucrare a peste 30 mi­li­oane tone de ţiţei faţă de o producţie internă de numai 10 milioane tone; investiţiile de multe miliarde de lei în termocentrale pe bază de cărbune cu putere energetică scăzută şi im­pură; rolul negativ pe care l-ar avea asupra economiei planificarea centralizată şi imposiblitatea conducerii unei economii complexe dintr-un centru unic.

c. A dat două declaraţii în care re­cunoaşte că pe timpul frecventelor vizite efectuate la reşedinţa diplomatului MICHAEL PARMLY, înce­pând din 1987 şi până în prezent, frecvenţă pe care singur o califică ca fiind ieşită din comun, i-a pus la dispoziţie diverse informaţii, multe aflate din cercul său de relaţii. De asemenea, a subliniat că, în această activitate, a fost tot timpul conştient de faptul că diplomaţii americani vedeau în el nu numai o sursă de informaţii primare, ci şi un om capabil să analizeze problemele în care erau interesaţi, să formuleze concluzii, să le completeze sau să le confirme datele pe care ei le deţineau.
BRUCAN SILVIU a fost convocat pentru continuarea anchetei în di­mineaţa ziei de 20 martie a.c.

2. În seara zilei de 18 martie a.c. şi în dimineaţa zilei următoare, la domiciliul lui BRUCAN SILVIU nu s-au purtat discuţii de interes ope­rativ.
Acesta s-a lăudat faţă de soţie că le-ar fi spus anchetatorilor să i se dea şi lui corespondenţa, chiar dacă ea este citită mai înainte şi de alte persoane.
Fiica şi ginerele lui BRUCAN nu au desfăşurat în cursul zilei nici o acti­vitate importantă şi nu au părăsit domiciliul decât pentru o plimbare, de circa o oră, în cartier.

3. În ziua de 19 martie a.c., la ora 10:30, în zona limitrofă locuinţei lui BRUCAN SILVIU a sosit viceconsulul francez, MICHEL DARRAS, împreună cu soţia şi copiii, îmbrăcaţi în echipament sportiv.
După ce şi-au parcat autoturismul, au trecut prin faţa intrării principale a Parcului Herăstrău şi s-au deplasat pe Bulevardul Primăverii, cu intenţia vădită de a intra pe Strada Herăstrău. Au fot opriţi de dispozitivul instituit, prilej în care au afirmat că, de fapt, căutau Parcul Herăstrău. Mai agresivă în discuţii a fost soţia diploma­tului, care a replicat că nu există nici un semn prin care să se interzică de­plasarea pietonilor pe aceste străzi, cele existente operând cu privire la autovehicule. Politicos, dar ferm, i s-a răspuns că este un sector special, în care este interzis accesul străinilor.

După o plimbare de circa o oră prin Parcul Bordei, perioadă în care s-au apropiat şi de perimetrul zonei prezidenţiale, fiind opriţi de postul de santinelă, aceştia au revenit în apropierea locuinţei lui BRUCAN privind spre Strada Herăstrău de la intersecţia aces­teia cu Strada Armindeni, după care, la ora 11:45, au părăsit zona.
Nr. D-3/00184.217
Din 20 martie 1989

Document din volumul: Dosarul Brucan. Documente ale Direcţiei a III-a Contraspionaj a Departamentului Securităţii Statului (1987-1989), Iaşi, Editura Polirom, 2008