Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După discursul rostit de Eduard Şevarnadze, în care a condamnat invazia sovietică în Afganistan, în 1979, şi a declarat ca "foarte discutabilă" decizia construirii unei uriaşe staţii radar în Siberia (faţă de care Statele Unite au protestat în nenumărate rânduri), purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a fost solicitat să acorde un interviu reţelei americane de televiziune ABC.
Ghenadi Gherasimov a declarat că noua conducere sovietică a adoptat în problemele politicii faţă de statele Pactului de la Varşovia "doctrina Sinatra". Solicitat să explice, a amintit cântecul lui Frank Sinatra, "Am făcut-o pe drumul meu" (I did it my Way). Când ziaristul a insistat şi a dorit să afle dacă este exclusă acum doctrina intervenţiei militare, Gherasimov a declarat: "Evident. Construcţia politică a fiecărui stat trebuie să fie stabilită de poporul său", iar la întrebarea ce se va întâmpla dacă un stat sau altul ar întoarce spatele comunismului, Gherasimov a precizat: "Priviţi ceea ce se întâmplă în Polonia. Sunt multe figuri noi în conducerea de acolo şi nu dintre comunişti".
Paradoxal, exact în aceeaşi zi, în faţa plenarei Comitetului Central al partidului comunist, Nicolae Ceauşescu a rostit un discurs de trei ore în care a atacat cu violenţă procesul reformelor care se desfăşoară actualmente în anumite state socialiste şi a propus convocarea unei conferinţe internaţionale a partidelor comuniste care să pună capăt fenomenului.
"Într-o serie de state s-au adoptat măsuri care slăbesc poziţia socialismului şi deschid drumul înnoirii capitalismului sub diferite forme", a declarat liderul român, care nu a numit pe nici una dintre ele (Polonia, Ungaria, URSS), dar a făcut aluzii foarte străvezii la Budapesta, dedându-se la ameninţări şi chiar calomnii: "Trebuie replicat cu violenţă oamenilor lui Horthy, aliaţii naziştilor vechi şi noi, care dezvoltă duşmănia între state".
Ascunzându-se în spatele demagogiei populiste, Ceauşescu a spus: "Se urmăreşte în aceste ţări scăderea nivelului de trai al poporului. În acele ţări socialiste unde s-a trecut la economia de piaţă, există semne care demonstrează pericole petnru însăşi dezvoltarea societăţii socialiste". În încheierea discursului său - menit să înlăture orice iluzie privind eventualitatea unor reforme în România -, liderul de la Bucureşti a afirmat: "Activitatea anticomunistă a cercurilor imperialiste reprezintă un pericol pentru destindere şi pentru colaborare. Dacă vor continua aşa, vor duce până în cele din urmă la o degradare şi mai gravă a situaţiei mondiale".
Corespondenţii de presă străini acreditaţi la Bucureşti au adăugat, pe marginea acestui text inclus în telegramele agenţiei de presă Agerpress, că încă în urmă cu o săptămână cotidianul România Liberă, a cărui manşetă precizează că este "organul Consiliului de Miniştri", a publicat o caricatură a preşedintelui Poloniei, Woycek Jaruselsky, întinzând mâna să cerşească de la statele apusene.
În ciuda înlocuirii lui Erich Honecker de la conducerea RD Germane, în această ţară continuă manifestaţiile contra noii conduceri. 12.000 de est-berlinezi au manifestat marţi seară în Berlinul Răsăritean la puţin timp după ce conducătorul partidului comunist, Egon Krenz, a fost ales în Parlament în funcţia de preşedinte al Germaniei Răsăritene.
Pentru prima oară s-a înregistrat şi o revoltă în cadrul Parlamentului. 36 din cei 500 de deputaţi au votat contra lui Krenz, în timp ce alţi 26 s-au abţinut de la vot. De asemenea, opt deputaţi au votat contra şi 17 s-au abţinut când Krenz a fost ales preşedinte al Consiliului Apărării Naţionale, organism care dispune de puteri executive în condiţiile stării de urgenţă.
Imediat după ce a fost ales ca preşedinte, Krenz a promis schimbări în scopul de a aplana starea de spirit, greaua existenţă de 36 de ani, în această ţară. El nu a făcut promisiuni specifice privitoare la anumite legi noi, dar conducerea est-germană a promis că va anula obligaţia pe care o aveau până acum cetăţenii de a prezenta un motiv clar pentru cererea de plecare în străinătate.
Krenz a promis, de asemenea, că va cerceta acuzaţiile ce se aduc Poliţiei, care a reprimat cu brutalitate manifestaţii în favoarea democraţiei.
În momentul în care Parlamentul din Germania Răsăriteană punea la vot alegerea lui Egon Krenz ca preşedinte al statului, în faţa clădirii, sute de tineri manifestau strigând: "Egon Krenz, noi suntem concurenţii tăi".
În sala Parlamentului, locul lui Erich Honecker a fost gol. Acesta anunţase dinainte că din cauza stării sănătăţii sale nu poate participa la şedinţa de alegere a lui Krenz.
O declaraţie a Biroului Politic a Partidului Comunist din RDG a anunţat elaborarea proiectului unei legi care va permite fiecărui cetăţean să deţină un paşaport şi să călătorească liber în străinătate. Dar, în ciuda acestui fapt, se pare că mulţi est-germani nu îl doresc pe Egon Krenz şi îl acuză că a falsificat rezultatele ultimelor alegeri, când a susţinut că 98% din alegători au participat la vot.
Germania Răsăriteană cunoaşte acum cele mai mari manifestaţii de la răscoala muncitorilor din 1953 şi demonstraţii de stradă au loc aproape în fiecare zi. În ultimele două luni, 60.000 de est-germani au fugit în Occident prin Budapesta, Praga şi Varşovia, iar de la începutul anului numărul cetăţenilor care au părăsit RD Germană se ridică la 120.000.
Viena. - Preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, a declarat în şedinţa plenară a CC al PCR că, deşi în multe ţări problema viitorului statului socialist este pusă sub semnul întrebării, socialismul din România nu este negociabil. El a condamnat cercurile imperialiste pentru că exagerează greşelile socialismului.
Adevărul (Israel) -octombrie 1989
Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordonatoare a Centrului de Studiu şi Cercetare a Istoriei Evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim
Citește pe Antena3.ro
