x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comunitatea Europei unite nu este o improvizaţie

0
07 Noi 2009 - 00:00
Comunitatea Europei unite nu este o improvizaţie Joel Robine/AFP/Mediafax


Date fiind tulburările din unele ţări din răsăritul Europei "cei doisprăzece" încearcă să definească o politică comună, dar... nu pe coordonate fixe, din cauza ritmului rapid al acestor tulburări, care sunt de fapt mari prefaceri de ordin politic şi social.

Trebuie recunoscut că în zilele noastre comunismul explodează "din interior" şi nimic nu rezistă acestei explozii. Răsturnările sunt de asemenea natură, încât în mod brusc peisajul european este tulburat, ca de altfel şi modul de a gândi, de a organiza o asfel de Europă.

Preocupaţi de Europagioasei comisii este speriat că anul 1933, ocupaţi cu armonizarea pe toate planurile, necesară "marelui marş", guvernele celor 12 neglijaseră să înscrie pe lista acestor preocupări definirea unei Ostpolitik comună, la ordinea zilei. Iată-i deci constrânşi să găsească la repezeală o strategie globală, pentru a înfrunta acest seism care zdruncină viziunea lor prea limitată despre "construirea europeană".

"Să ne grăbim!" - se impacientează Jaques Delors, preşedintele Comisiei de la Bruxelles. La ora când Polonia şi Ungaria îşi îndreaptă în mod ostentativ speranţele spre Occident, în timp ce un număr tot mai mare de cetăţeni din Germania răsăriteană fac tot mai multe breşe în Zidul ruşinii care desparte cele două Germanii, Delors, preşedintele prestigioasei comisii care este speriat că "Europa sa" mai este încă atât de vulnerabilă în cadrul Europei "de după Yalta". Jacques Delors ştie că numai o comunitate Economică Europeană bine suda­tă, cu transferuri de suveranitate şi punerea surdinei la problemele naţionale pe care o subînţelege acest proces, ar permite să amortizeze şocul provocat de o Germanie reunificată.

Această accelerare nu exclude, în mod evident, prudenţa. Un asemenea viraj al istoriei trebuie să fie negociat de cei 12 cu precauţii infinite. "Este o pro­blemă prea delicată. Ceva asemănător cu o maşină la al cărei volan te afli şi care circulă pe gheaţă" - spune Hubert Vedrine, consilierul şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui François Mitterrand. "Ar fi bine ca întreaga Comunitate europeană să-i încurajeze pe cei care, în răsăritul Europei, aspiră la mai multă libertate. Dar în acelaşi timp, noi trebuie să veghem ca această mişcare să nu se înflăcăreze prea mult, să nu se ambaleze - cum se spune. Pentru a evita un «derapaj», noi trebuie să exercităm o influenţă stabilizatoare", - a adăugat el.

Ajutorul acordat Poloniei - Franţa a alocat patru mi­liarde de franci în acest scop - sau Ungariei, pentru a determina şi alte ţări din răsăritul Europei să le urmeze exemplul, arătându-le că democraţia constituie "o alegere bună" toate astea nu înseamnă că Comunitatea europeană va consimţi să le ajute fără nici o socoteală. "Nu am deloc împresia că poporul polonez şi guvernul respectiv îşi dau seama de pericolele care-i ameninţă" - a avertizat recent preşedintele CEE-ului, Jacques Delors. Şi, polonezii trebuie "scuturaţi" pentru că visează, în timp ce ţara lor este pe marginea falimentului.
"Europa celor 12 trebuie să-şi deschidă fe­restre­le spre răsăritul Europei, pentru că nu mai avem de trecut decât o etapă spre o altă Europă care îi va permite să cântărească mai greu faţă de Statele Unite şi Japonia", - afirmă un diplomat vest-german. El îl ironizează pe cei care "se tem de această europă a anului 2000, pentru că ei consideră problema germană în funcţie de criteriile naţionaliste din sec. al XIX-lea".

De când francezul Jacques Delors a preluat preşe­din­ţia acestui organism, directorii po­liticii ai celor 12 mi­niş­trii de Externe ai Comunităţii Economice Europene se întrunesc o dată pe lună, încercând să armonizeze punctele lor de vedere, în special faţă de evoluţia evenimentelor din răsăritul Europei, deşi subsistă divergenţe de păreri. Thierry de Montbrial, directorul Institutului francez pentru relaţii internaţionale, declară că Europa nu suportă ideea de a fi dominată de unul dintre membrii ei. E clar deci, că o bună parte din cei 12 se tem de o Germanie prea puternică ce ar putea constitui pentru ei o sursă de dezechilibru şi tensiuni. "Această problemă de echilibru al Comunităţii Europene, pe care suntem acuzaţi că vrem să-l ameninţăm - este de fapt, eliminată din discuţiile cu partenerii noştrii, prin amânarea ei excesivă. Dar, de ce oare cei care acum ne bănuiesc că vrem să facem un joc personal în răsăritul Europei nu au răspuns la propunerea oficială formulată în ianuarie 1988 de cancelarul Helmut Kohl, pentru de­fi­nirea unei Ostpolitic comună?" - se în­treabă la Bonn un colaborator apropiat al cancelarului vest-german.

Cu toate acestea, există ceva asemănător unei înţelegeri. Asfel, la 24 octombrie, cancelarul Helmut Kohl "a dat o fugă" la Paris pentru o întrevedere cu preşedintele Mitterrand care, chiar a doua zi trebuia să se adreseze la Strasbourg deputaţilor din Parlamentul European. Un discurs în care preşedintele Franţei a insistat în special asupra urgenţei pentru cei 12, de a defini o politică externă comună ţinând seama de evoluţia evenimentelor din răsăritul Europei. Trebuie ţinută seama şi de aspiraţiile germanilor la unitatea naţională, de numărul ţărilor din răsăritul Europei faţă de cel al ţărilor democrate şi de necesitatea imperioasă de a menaja fragilul echilibru al Comunităţii eu­ropene.

"Înţeleg foarte bine situaţia în care se află cei 12, indoielile şi ezitările lor faţă de această «provocare» formidabilă, de vreme ce o astfel de politică nu poate fi improvizată" - a declarat un expert în problemele respective, care ştie ce spune şi căruia i se poate acorda încredere. El este specialistul pentru problemele europene la Institutul de economie mondială şi relaţii înternaţionale de la... Moscova şi se numeşte Vladimir Baranowsko.
Viaţa Noastră
Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordonatoare a Centrului de Studiu şi Cercetare a Istoriei Evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de