Gyula Horn a declarat: "Vom răspunde reînarmării României"

Între şedinţa Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia de la Bucureşti şi vizita preşedintelui american George Bush, Gyula Horn, ministrul de Externe al Ungariei, a dat un interviu cotidianului "El País". Din interviul publicat la 15 iulie reiese că România reprezenta un real pericol de război pentru Ungaria.

Îl prezentăm pe scurt în cele ce urmează:

Ministrul Afacerilor Externe maghiar, Gyula Horn, a avertizat că, dacă România adoptă măsuri concrete de reînarmare, guvernul de la Budapesta va fi nevoit să ia contramăsurile corespunzătoare. Horn a declarat pentru "El País" că relaţiile cu România sunt tensionate la maximum, că el personal este pesimist cu privire la evoluţia acestora. Ministrul de Externe maghiar a calificat afirmaţia lui Ceauşescu cu privire la capacitatea României de a produce arme nucleare drept o "ameninţare menită să sperie populaţia maghiară".

"Sunt manevre psihologice cu scopul de a speria populaţia, însă nu putem să le subestimăm." Horn spune că nu are probe care să confirme zvonurile potrivit cărora România negociază cu Argentina cumpărarea de rachete cu rază medie, capabile să atingă Budapesta.

"Guvernul maghiar nu are cunoştinţă de acest fapt şi nu a luat nici o măsură în această privinţă. Pot să spun că, în cazul obţinerii de informaţii clare şi concrete cu privire la acest lucru, vom fi nevoiţi să adoptăm o serie de contramăsuri concrete." Horn a subliniat faptul că, în actualul proces global de dezarmare, apariţia de noi elemente militare nu poate fi ignorată de nimeni şi "mai ales de noi, ca şi vecini.

Nu ar fi doar de rău augur, ci şi anacronic. Declaraţiile lui Ceauşescu sunt în contradicţie cu vremurile în care trăim". Horn s-a declarat pesimist în privinţa îmbunătăţirii relaţiilor, dar a făcut asigurări că ia în calcul pericolul unei înfruntări militare.

"La întâlnirea bilaterală româno-maghiară i-am explicat preşedintelui Nicolae Ceauşescu că în ultima vreme au existat zvonuri despre o ameninţare militară din partea sa. Nu am ajuns la nici o înţelegere cu el. Am fost de acord numai cu privire la faptul că suntem ţări vecine şi că este în interesul ambelor popoare să îmbunătăţim relaţiile bilaterale. Fară îndoială, asta ar fi imposibil dacă România nu îşi schimbă radical politica", spune Horn.

Acesta a fost prezent la întâlnirea dintre Ceauşescu şi preşedintele Partidului Comunist Maghiar, Rezso Nyers, care, potrivit surselor din interior, a fost "furtunoasă". Ministrul maghiar de Externe s-a plâns de inflexibilitatea preşedintelui român: "Preşedintele român a refuzat chiar şi dialogul despre problemele care privesc relaţiile noastre bilaterale".

Horn a confirmat că, în ciuda încercărilor României, la reuniunea Comitetului Politic Consultativ al Pactului de la Varşovia de la Bucureşti nu s-a vorbit despre relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi România, nici despre criticile şi evidenta stare deplorabilă care au creat terenul favorabil pentru reformele democratice maghiare.

Cu privire la atacurile asupra procesului maghiar de democratizare, care au culminat cu acuzaţia românilor că funeraliile lui Imre Nagy au fost o manifestare "fascistă", Horn a explicat că guvernul maghiar nu vrea să intre în polemici, dar că respinge cu vehemenţă aceste "acuzaţii total nefondate şi nedrepte".