Honecker părăseşte în grabă Summit-ul Pactului de la Varşovia, din motive de sănătate

La 9 iulie 1989, Le Monde continua seria relatărilor despre evenimentele prilejuite de Summit-ul Pactului de la Varşovia, derulat la Bucureşti.

„Summit-ul Pactului de la Varşovia s-a terminat sâmbătă la Bucureşti prin adoptarea unei declaraţii - care răspunde în special propunerilor de dezarmare avansate la Bruxelles, la sfârşitul lui mai de către NATO - şi a unui comunicat. S-a prelungit totuşi cu o reuniune cu uşile închise între şefii de stat ai delegaţiilor, pentru discutarea evoluţiilor din lumea socia­listă şi a relaţiilor dintre aliaţi.

Domnul Honecker nu a fost prezent la această reuniune: victimă a unei crize acute de vezică biliară, s-a întors în gra­bă în Berlinul de Est. Ceremonia de închidere a fost precedată de o întâlnire de circa o oră între conducătorii român şi ungur, domnii Ceauşescu şi Nyers. Potrivit unor surse maghiare, a fost „un dialog al surzilor."

Gorbaciov a anunţat vineri, 7 iulie, la sfârşitul primei zile, că ţările din Est au luat „decizii importante care des­chid calea unor apropieri de poziţii cu ţările NATO." Gorbaciov a adăugat că este vorba despre „un răspuns serios care va ajuta foarte mult la trecerea de la vorbe la fapte."

Summit-ul a început vineri di­mi­nea­ţă cu uşile închise, cu o alocuţiune a domnului Ceauşescu, şi a avut două părţi, una prezidată de Gorbaciov, cea­lal­tă de Milouş Jakeş, şeful Partidului Co­munist Cehoslovac. Gene­ralul so­vi­e­tic Louchev, noul comandant şef al for­ţelor armate unite ale pactului, a pre­zentat un raport. Agenţia Tass des­crie climatul întâlnirii ca pe unul de „pri­e­tenie, cooperare constructivă si to­­vă­răşească" şi recepţia oferită de Cea­uşescu ca fiind „cordială şi amicală."

Luând cuvântul cu această ocazie, Gorbaciov i-a invitat pe participanţi „să fie în pas cu vremurile" în ceea ce priveşte politica externă, a recunoscut că noile condiţii au generat „numeroase probleme complicate, care necesită soluţii riscante şi extraordinare".

„Progresul spre un climat de pace nu are încă un caracter ireversibil, mentalitatea confruntărilor este departe de a fi fost depăşită, baza materială nu a fost încă demontată", a mai spus numărul unu so­vietic. Gorbaciov a avut, printre altele, şi două întâlniri bilaterale. Una dintre întâlniri, „amicală", cu domnul Nyers, preşedintele partidului maghiar, a permis „un schimb de informaţii des­pre procesele politice şi sociale în curs în cele două ţări", menţionează agen­ţia Tass.

În întâlnirea cu generalul Jaru­zelski s-a considerat necesar să se „promo­ve­ze o interacţiune sovieto-poloneză multilate­rală foarte pro­mi­ţă­toare". Potrivit Tass, şeful Partidului Muncitoresc Polonez şi-a expus de­cizia „de a implementa o democraţie parlamentară socialistă fondată pe pluralism şi de a integra constructiv opoziţia în procesul de reconciliere naţională".

PRAVDA CRITICA SITUIAŢIA DIN ROMÂNIA
„Un purtător de cuvânt român a dez­minţit", titra cotidianul Pravda, „o informaţie potrivit căreia Bucureştiul ar fi sesizat summit-ul cu privire la diferendul cu Ungaria pe tema minorităţii maghiare. Erau totuşi aşteptate dificultăţi, deoarece Ceauşescu a condamnat recent în faţa comitetului său central multipartidismul şi şi-a exprimat îngrijorarea în faţa tendinţelor care se ma­nifestă zilele acestea în unele ţări.

Scînteia, organul partidului comunist român, avertiza vineri asupra „tentativelor de renunţare la principiile fundamentale ale teoriei re­voluţionare". În aceeaşi zi, la Moscova, Pravda zugrăvea un ta­blou critic al situaţiei din România: „Cozile, lipsurile, economia de energie şi de combustibil în detrimentul populaţiei, iată care este realitatea ro­mânească actuală", scria cotidianul sovietic adăugând că „cele mai bune mobile, cea mai bună încălţăminte, cele mai bune maşini pleacă în străinătate". „Nici un partid, nici un conducător nu deţine monopolul ade­vă­ru­lui, acesta rezultă doar din confruntarea de opinii", mai scria Pravda.

PNEURI ROMÂNEŞTI RETRASE DE PE PIAŢĂ
Le Monde, din 9 iulie 1989, mai titra despre pneurile româneşti, produse la Caracal, şi care nu făceau faţă cerinţelor pieţei vestice.
„Doamna Véronique Neiertz, secretar de stat pe problemele consumatorului, a decis să retragă de pe piaţa franceză pneurile pentru autoturisme fabricate la Caracal, în România, din cauza riscului de explozie la viteză mare. Este vorba despre pneuri 145, 155 sau 165 SR 13, marca Danubiana sau Victoria. Cele retrase sunt doar pneurile vândute cu menţiunea Caracal gravată pe lateralul pneurilor, deasupra menţiunii «Radial»."