Impulsul spre reformă în Est

Pilar Bonet, trimis special al coti­dianului El Pais la Bucureşti, titra despre atitudinea faţă de reformă în cadrul întrunirii Pactului de la Varşovia.

"În Est, reforma a primit un impuls important în cadrul Summit-ului Pactului de la Varşovia, încheiat sâmbătă la Bucureşti. Potrivit documentului final, "nu există modele universale ale socia­lismului" şi "nu există un deţinător al adevărului absolut". Ideea "plura­lismului" sau "a dezintergrării" - în funcţie de punctul de vedere din care este privită problema - a ieşit consolidată după reuniunea în care cei şapte lideri ai Pactului au părut, în ochii presei, de facturi diferite, uneori incompatibile, provenind din societăţi cu probleme şi stadii de dezvoltare distincte.   

Relaţiile dintre Ungaria şi România au ajuns, la Bucureşti, într-un stadiu foarte fragil, în ciuda chemării din do­cumentul final al reuniunii la "îmbunătăţirea colaborării" dintre sta­tele aliate Pactului. Ministrul de Ex­terne al Ungariei, Gyula Horn, a spus că relaţiile dintre cele două ţări sunt în cel mai deteriorat stadiu în care au ajuns vreodată şi că sâmbătă, la întâlnirea dintre delegaţia ma­ghia­ră şi preşedintele Ceauşescu, ro­mâ­nii au refuzat să discute proble­me­le bila­terale. Surse maghiare au spus că reu­niunea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă tensionată, însă presa română nu a menţionat acest aspect.   

Surse din Est au semnalat că Ceau­şescu dorise să se întâlnească numai cu Nyers, între patru ochi, dar ma­ghiarii s-au opus. Conflictul româno-ma­ghiar, pe care cei dintâi îl compară cu cel franco-german, iar sovie­ticii cu cel turco-grec, este axat pe soarta minorităţii maghiare din România. Budapesta consideră că aceasta este discriminată, cu toate că observatorii politici occidentali sunt de părere că maghiarii suferă în aceeaşi măsură ca şi românii din cauza politicii regimului.

România a fost nevoită să abandoneze tentativele de a începe o  dezbatere pe tema socialismului şi a trebuit să se adapteze formulelor de consens, care lasă conceptul deschis pentru o interpretare amplă.  

Noua societate
"Clădirea unei noi societăţi este un proces creativ şi, în fiecare ţară, ia o formă în armonie cu tradiţiile, condiţiile şi exigenţele specifice." Cu 10 zile în urmă, Ceauşescu se re­ferea la "legile obiective" şi la "principiile socialismului ştiinţific". "Credem că acum nu este necesară o discuţie despre toate problemele. Divergenţa de opinii confirmă încă o dată că nici un partid sau lider politic nu deţine monopolul asupra adevărului", scria ziarul Pravda în perioada întrunirii de la Bucureşti.

"Adevărul - continuă publicaţia - se naşte din lupta de opinii, punându-se la încercare şi fiind verificat în practică. Ceea ce o preocupă cel mai mult pe Moscova este că pe terenul economic, până acum, această practică nu a dat dreptate nimănui.  

Pravda a criticat situaţia economică din România, care s-a angajat la un plan de dezvoltare extrem de am­bi­ţios, privându-şi astfel populaţia de bunurile cele mai elementare. Totuşi, pentru moment, nici URSS-ul nu se poate constitui într-un model de eficacitate economică, fiind departe de acest punct.