x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Moscova nu va mai interveni în alte ţări socialiste

0
20 Oct 2009 - 00:00
Varşovia - "Politica de Glasnost şi Perestroika, instaurată de preşedintele Gorbaciov, a schimbat fundamental relaţiile dintre ţările din lumea comunistă şi în viitor nu vor mai exista intervenţii ale Moscovei în problemele acestor ţări", a comunicat ministrul de Externe, Eduard Shevardnadze, la Varşovia, la încheierea Conferinţei miniştrilor de Externe din Pactul de la Varşovia. "Uniunea Sovietică - a subliniat el - a renunţat pentru totdeauna să-şi impună concep­ţiile ţărilor lumii socialiste".

Cele şapte state membre în Pactul de la Varşovia au declarat că îşi însuşesc principiile conform cărora fiecare popor din cadrul blocului răsăritean are dreptul "să hotărască singur soarta sa, în mod liber, fără nici o intervenţie din exterior".
Într-un comunicat publicat la în­che­ierea Conferinţei de la Varşovia, mi­niştrii de Externe au declarat: "Vom acorda o importanţă de prim rang re­laţiilor de respect reciproc între ţările noastre. Fiecare dintre popoa­re­le noas­tre are dreptul la imunitate po­li­tică totală, la graniţe sigure în cadrul exis­tent, la independenţă şi suveranitate".

Cele şapte state membre în Pactul de la Varşovia sunt: Uniunea Sovie­tică, Germania Răsăriteană, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia şi România.

Miniştrii de Externe au mai declarat: "Orice încercare de a face să se tulbure situaţia, de a se acţiona în vederea schimbării graniţelor stabilite după cel de-al doilea război mondial, va leza echilibrul Europei". Observatorii sunt de părere că prin aceasta sovieticii au vrut să sublinieze nu numai democratizarea în relaţiile ţărilor Pactului de la Varşovia, ci să se asigure, de asemenea, că nu se va schimba nimic în privinţa stăpânirii de către ei a celor trei ţări baltice: Lituania, Letonia şi Estonia.

Noul conducător al RDG promite schimbări, deşi e cunoscut ca adept al liniei dure Berlinul Răsăritean. Egon Krenz, noul conducător al Germaniei Răsăritene, care l-a înlocuit miercuri pe E. Honecker în toate funcţiile pe care le-a deţinut acesta, a declarat în prima sa apariţie la televiziunea est-germană: "Ştiu că mă aflu în faţa unei misiuni grele, într-o lume complicată. Nu am ştiut să apreciem situaţia în mod adecvat şi nu am tras concluziile necesare. Acum partidul nostru va porni la un atac ideologic şi în acelaşi timp vor interveni schimbări". Krenz a adăugat: "Eva­darea în masă din statul nostru repre­zin­tă un vot de neîncredere pentru conducere". El a criticat condu­cerea anterioară care se autoelogia în permanenţă şi a spus: "Este de prefe­rat să ne comportăm cu modestie decât să ne autoelogiem".

Comentatorii se îndoiesc că succesorul lui Honecker, cunoscut drept un adept al liniei dure, este omul potri­vit să aplice reformele de care are nevoie Germania Răsăriteană. Nu ar fi imposibil ca Krenz să deţină funcţia numai până la cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist est-german, care va avea loc în mai 1990.

Preşedintele Uniunii Sovietice, Mi­hail Gorbaciov, a trimis o tele­gramă de felicitare noului conducător al Germaniei Răsăritene, în care-şi exprimă certitudinea că "Krenz va şti să răspundă cu sensibilitate la evenimente". Cancelarul Germaniei Fe­derale, Helmut Kohl, a lansat un apel noului conducător al Germaniei Răsă­ritene, cerându-i să aplice reforme şi să nu eternizeze monopolul Partidului Comunist la putere.

Preşedintele George Bush a declarat la Washington: "Este prea devreme ca să stabilim dacă această schimbare exprimă o dorinţă de a se derula o politică mai deschisă în Germania răsăriteană. Nu sunt convins că aşa se va întâmpla. Krenz a fost întotdeauna de acord cu politica lui Honecker".

Egon Krenz şi-a început cariera ca lider al tineretului comunist din Germania de Est şi-a trecut apoi la Secretariatul partidului. El a fost, de asemenea, responsabil de problemele cu securitatea.
Viaţa noastră (Israel), 20 octombrie 1989
Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordonatoare a Centrului de Studiu şi Cercetare a Istoriei Evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de