Le Soir din 4 decembrie 1989 relata amănunte despre fuga din România a gimnastei Nadia Comăneci.
"Nadia Comăneci, starul gimnasticii care a fugit în vest săptămâna aceasta, descrie într-un interviu publicat duminică pentru săptămânalul britanic Mail on Sunday cum a trecut frontiera pe jos, noaptea, mergând prin noroi şi pe gheaţă timp de şase ore. "«Nu am putut să spun nimănui ca o să plec. Nu mi-am putut lua rămas bun de la părinţii mei, l-am minţit pe fratele meu», explică Nadia Comăneci într-un interviu calificat de Mail on Sunday ca fiind «exclusivitate mondială».
«Evadarea» sa a fost pregătită cu ajutorul prietenului ei californian Constantin Panait: «Duminică seara am părăsit împreună casa părinţilor mei de la Bucureşti şi am închiriat o maşină pentru a ajunge la Timişoara, lângă frontiera maghiară», povesteşte favorita jocurilor olimpice de la Montreal, care a fugit împreună cu prietenii ei. Constantin Panait i-a lăsat la 15 kilometri de graniţă, după care s-a dus să-i aştepte de cealaltă parte a frontierei. «Am început să mergem pe la miezul nopţii, pe câmp, prin noroi. Deseori am fost nevoiţi să ne târâm pe gheaţă sau prin apă. Nu am văzut grăniceri, dar auzeam câinii lor. La ora şase dimineaţa am zărit sârma ghimpată. Abia atunci am văzut un indicator şi am realizat că eram în Ungaria.»"
UNDE STALINISMUL ÎNCĂ PROSPERĂ
Robin Knight scria pentru US News & World Report despre sigularitatea regimului comunist de la Bucureşti în Estul cuprins de reforme. "Circulă un banc zilele astea prin Bucureşti. Un bărbat merge zilnic la chioşcul de ziare, cumpără ziarul Scînteia, se uită peste prima pagină şi apoi aruncă ziarul la gunoi. Vânzătorul, după ce luni de zile observă scena, îl întreabă într-un final ce face. "Caut necrologul", spune bărbatul. Vânzătorul îi spune că sunt pe pagina trei. "Nu şi cel pe care îl caut eu", răspunde bărbatul.
Având în vedere discursul de şase ore ţinut de Nicolae Ceauşescu în faţa celor 3.300 de delegaţi prezenţi la congresul partidului desfăşurat la Bucureşti săptămâna trecută, speranţele cu privire la dispariţia sa biologică par extrem de premature. În vârstă de 71 de ani, scundul dictator, care are o predilecţie pentru titlurile din gama "Geniu", "Zeu" şi "Stejar" sau "Făt-Frumos" sau "Titan", părea într-o formă foarte bună de sănătate, iar controlul pe care îl are asupra naţiunii de 23 de milioane de cetăţeni este încă puternic, după 24 de ani la putere.
În timp ce comuniştii din alte părţi fac concesii, iar economiile colectiviste se destramă, Ceauşescu, ales săptămâna trecută pentru încă un mandat de cinci ani ca lider al Partidului Comunist, insistă ca rolul de conducere al partidului în societate să devină şi mai proununţat. "Ceauşescu", spune un diplomat, "este convins că istoria îi va da dreptate".
Asta cu siguranţă că nu se va întâmpla, dar pentru moment are motive pentru a fi încrezător. Proporţional cu numărul populaţiei, cu 3,8 milioane de membri, partidul Comunist Român este cel mai mare din blocul estic şi rămâne un instrument de nădejde pentru Ceauşescu. De fapt, totul nu pare decât o neîndurătoare afacere de familie. Se spune că Ceauşescu decide planurile de producţie ale fabricilor, soţia sa, Elena, are drept de veto pentru toate promovările din partid, un frate dirijează armata, iar unul dintre fii, Nicu, 39 de ani, este pregătit pentru a-i succeda tatălui la putere. Cu o reţea de mai mult de 50 de rude, Ceauşescu ţine opozanţii sub control cu ajutorul Securităţii. Dacă vi se pare o întoarcere la stalinism, chiar asta este.
Asaltaţi de numele şi portretele lui Ceauşescu, cetăţenii nu prea sunt entuziasmaţi de roadele sistemului românesc. După un deceniu în care Ceauşescu a insistat să achite în avans datoria externă a ţării în valoare de 11 miliarde de dolari, oamenii plătesc un preţ zguduitor de mare.
Malnutriţia, creşterea mortalităţii infantile, poluarea, lipsa căldurii şi a luminii sunt doar problemele cele mai evidente. Guvernul intervine în aproape toate aspectele vieţii. "Doar respiratul şi dormitul au rămas nereglementate în România", spune Dennis Deletant, politolog britanic, specializat în cazul românesc. Chiar şi asta este discutabil. Ca parte a programului de creştere a populaţiei la 30 de milioane până în anul 2000, femeile fertile sunt supuse obligatoriu testelor ginecologice lunare. Contracepţia este ilegală, iar avortul este permis doar în anumite circumstanţe.
Din păcate, situaţia nu poate decât să se înrăutăţească. Comerţul cu Vestul, vital pentru modernizarea industrială, se clatină în faţa disputelor cu privire la respectarea drepturilor omului. Singurii prieteni ai României mai sunt acum Cuba, China şi Coreea de Nord. Legăturile cu Moscova continuă să se destrame, însă este puţin probabil ca Mihail Gorbaciov să îl excludă pe Ceauşescu din aria sa de influenţă. Într-un discurs recent, Ceauşescu a spus că România va adopta schimbarea doar "când va face plopul pere şi răchita micşunele". De altfel, probabil că lucrurile se vor schimba doar când dictatorul va fi mort şi îngropat.