x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românii se luptă cu greutăţile iernii

0
22 Ian 2009 - 00:00

Nu s-au înveselit prea tare consumatorii când restricţiile la electri­citate, aplicate în ultimele şase ierni au fost recent îndulcite. După ce şi-au făcut calculele, şi-au dat seama că puteau folosi un bec de 40 de watzi pentru încă 10 minute pe zi.



Slabă consolare de vreme ce cantitatea de energie electrică alocată iarna e suficientă pentru a lumina un apartament tipic, doar două sau trei ore pe zi şi exclude folosirea frigide­relor sau a maşinilor de spălat. Încălzi­rea cu ajutorul curentului electric a fost imposibilă de câţiva ani.

Între timp,  orarul de încălzire a ca­selor românilor de la centralele termice a fost redus la patru ore şi jumă­tate pe zi, iar furnizarea de apă caldă a fost diminuată cu două ore până la 15 decembrie. De la această dată până la 1 martie, cele mai reci luni ale anului, casele vor fi încălzite timp de şapte ore pe zi, dar fur­­­nizarea de apă caldă a fost supli­men­­tată doar cu o jumătate de oră pe zi.
Ca să economisească electricitate toate magazinele şi afacerile trebuie închise până la ora 9 p.m.

Ghişeele, şcolile şi instituţiile au primit ordinul de a-şi face programul astfel încât să folosească la maximum lumina naturală dar, după un recent decret, le este permis să se încălzească doar câteva ore duminica doar dacă există pericolul de a îngheţa ţevile.

Chiar şi terminalul internaţional al Aeroportului Otopeni din Bucureşti este neîncălzit.  Într-o recentă vizită în România, oameni de afaceri din vest, dând de frigul pătrunzător din clădire au cercetat cu nerăbdare tabelele electronice cu zborurile lor în timp ce schimbau poveşti despre tentative de a face afaceri în camere reci de hotel, birouri sau fabrici.

De vreo şase ierni, românii se confruntă cu  tăierea cronică a orice, in­clusiv a mâncării în vreme ce liderul autocratic al ţării, Nicolae Ceau­şescu foloseşte majoritatea resurselor ţării pentru a plăti datoria externă.

Între timp, importurile au fost tă­iate până la cele strict esenţiale şi acestea nu includ noi echipamente de generare a energiei pentru a-l înlocui pe cel antic, din rezervele ţării.

Ceauşescu susţinea acum cinci ani că datoria de 10 milioane de dolari trebuie plătită în cinci ani, iar acest lucru aproape a fost realizat cu un preţ greu pentru oameni care s-au confruntat cu mari lipsuri.

În vreme ce toată mâncarea proas­pătă este vândută către vest  în valută,  românii aşteaptă la cozi lungi ca să cumpere bucăţile rămase, precum picioare de porc  şi capete de oaie, atunci când sunt disponibile.

Picioarele de porc, care sunt de neexportat, sunt supranumite "patri­oţi" de vreme ce nu şi-au părăsit niciodată tărâmul natal. "Am văzut doar o jumătate de kilogram de carne proaspătă, anul ăsta", spunea un rezident străin.

În ciuda promisiunilor conducă­torilor că va fi mai multă mâncare pentru fiecare în anul următor, programul pentru hrană şi consumatori pe anul 1989, recent publicat, clarifică mai multe puncte, cum ar fi uleiul de gătit şi zahărul, care vor continua să fie raţionalizate. Pentru zahăr, raţia e un pic mai mare de 2.2 livre. Pentru ulei, e mai puţin de un 1 litru şi ceva pe persoană, pe lună.

Străinii care trăiesc în România, în special studenţi din lumea a treia, făceau frecvent călătorii pentru apro­vizionare peste graniţă, în Bulgaria, până când, recent li s-a interzis de autorităţi, de teamă că acest lucru va provoca lipsuri în propria lor ţară.

Cartofii sunt practic de negăsit pentru orice român fără rude la ţară, care să cultive mici parcele sau care nu au acces la bunuri de lux precum cafea­ua, ţigările americane, disponibile pe piaţa neagră, unde sunt tranzacţio­nate la mare preţ. Cafeaua e atât de pre­ţuită încât prostituatele sunt bucu­roase să o primească drept plată, po­trivit unui reporter vestic care citează şoferi de tir. E citat un şofer care a spus că  200 de grame de cafea e considerat un preţ rezonabil pentru o noapte.
Los Angeles Times, 8 ianuarie 1989
Citeşte mai multe despre:   din presa internaţională,   din presa interna

Serviciul de email marketing furnizat de