Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu s-au înveselit prea tare consumatorii când restricţiile la electricitate, aplicate în ultimele şase ierni au fost recent îndulcite. După ce şi-au făcut calculele, şi-au dat seama că puteau folosi un bec de 40 de watzi pentru încă 10 minute pe zi.
Slabă consolare de vreme ce cantitatea de energie electrică alocată iarna e suficientă pentru a lumina un apartament tipic, doar două sau trei ore pe zi şi exclude folosirea frigiderelor sau a maşinilor de spălat. Încălzirea cu ajutorul curentului electric a fost imposibilă de câţiva ani.
Între timp, orarul de încălzire a caselor românilor de la centralele termice a fost redus la patru ore şi jumătate pe zi, iar furnizarea de apă caldă a fost diminuată cu două ore până la 15 decembrie. De la această dată până la 1 martie, cele mai reci luni ale anului, casele vor fi încălzite timp de şapte ore pe zi, dar furnizarea de apă caldă a fost suplimentată doar cu o jumătate de oră pe zi.
Ca să economisească electricitate toate magazinele şi afacerile trebuie închise până la ora 9 p.m.
Ghişeele, şcolile şi instituţiile au primit ordinul de a-şi face programul astfel încât să folosească la maximum lumina naturală dar, după un recent decret, le este permis să se încălzească doar câteva ore duminica doar dacă există pericolul de a îngheţa ţevile.
Chiar şi terminalul internaţional al Aeroportului Otopeni din Bucureşti este neîncălzit. Într-o recentă vizită în România, oameni de afaceri din vest, dând de frigul pătrunzător din clădire au cercetat cu nerăbdare tabelele electronice cu zborurile lor în timp ce schimbau poveşti despre tentative de a face afaceri în camere reci de hotel, birouri sau fabrici.
De vreo şase ierni, românii se confruntă cu tăierea cronică a orice, inclusiv a mâncării în vreme ce liderul autocratic al ţării, Nicolae Ceauşescu foloseşte majoritatea resurselor ţării pentru a plăti datoria externă.
Între timp, importurile au fost tăiate până la cele strict esenţiale şi acestea nu includ noi echipamente de generare a energiei pentru a-l înlocui pe cel antic, din rezervele ţării.
Ceauşescu susţinea acum cinci ani că datoria de 10 milioane de dolari trebuie plătită în cinci ani, iar acest lucru aproape a fost realizat cu un preţ greu pentru oameni care s-au confruntat cu mari lipsuri.
În vreme ce toată mâncarea proaspătă este vândută către vest în valută, românii aşteaptă la cozi lungi ca să cumpere bucăţile rămase, precum picioare de porc şi capete de oaie, atunci când sunt disponibile.
Picioarele de porc, care sunt de neexportat, sunt supranumite "patrioţi" de vreme ce nu şi-au părăsit niciodată tărâmul natal. "Am văzut doar o jumătate de kilogram de carne proaspătă, anul ăsta", spunea un rezident străin.
În ciuda promisiunilor conducătorilor că va fi mai multă mâncare pentru fiecare în anul următor, programul pentru hrană şi consumatori pe anul 1989, recent publicat, clarifică mai multe puncte, cum ar fi uleiul de gătit şi zahărul, care vor continua să fie raţionalizate. Pentru zahăr, raţia e un pic mai mare de 2.2 livre. Pentru ulei, e mai puţin de un 1 litru şi ceva pe persoană, pe lună.
Străinii care trăiesc în România, în special studenţi din lumea a treia, făceau frecvent călătorii pentru aprovizionare peste graniţă, în Bulgaria, până când, recent li s-a interzis de autorităţi, de teamă că acest lucru va provoca lipsuri în propria lor ţară.
Cartofii sunt practic de negăsit pentru orice român fără rude la ţară, care să cultive mici parcele sau care nu au acces la bunuri de lux precum cafeaua, ţigările americane, disponibile pe piaţa neagră, unde sunt tranzacţionate la mare preţ. Cafeaua e atât de preţuită încât prostituatele sunt bucuroase să o primească drept plată, potrivit unui reporter vestic care citează şoferi de tir. E citat un şofer care a spus că 200 de grame de cafea e considerat un preţ rezonabil pentru o noapte.
Los Angeles Times, 8 ianuarie 1989
