x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din presa internaţională Ultimul argument diplomatic al "umanismului socialist": bătaia

Ultimul argument diplomatic al "umanismului socialist": bătaia

19 Mai 2009   •   00:00

Gérard Depres, preşedintele Partidului Social-Creştin belgian, partid de guvernământ de 40 de ani, şi preşedintele Camerei re­pre­zentanţilor, a convocat vineri, 12 mai, la biroul său pe am­ba­sa­dorul RSR la Bruxelles, Gheorghe Ciucu, cerându-i o viză de intrare în România pentru a o vizita pe Doina Cornea la domiciliul ei de la Cluj.



Iată ce declara Gérard Deprez sâmbătă, 13 mai, ziaristului Radu Portocală:
"Demersul e simplu: l-am convocat ieri pe ambasadorul Ro­mâniei, cerându-i o viză având intenţia să mă duc în România, în special la Cluj, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru a o vedea pe Doina Cornea sau, în orice caz, pentru a face tot posibilul să ob­ţin ştiri depsre ea şi soarta ei actuală.

Ambasada română mi-a făcut o propunere alternativă, spunân­du-mi că sunt dornici să mă invite în România, cu condiţia de a ac­cepta să am contacte cu auto­ri­tăţile oficiale. În principiu nu refuz această propunere, dar vreau, înainte de a pleca, să am asi­gurarea că voi putea merge acolo unde vreau pe teritoriul Ro­mâniei, că pot întâlni pe cine vreau şi, în orice caz, că o voi pu­tea vizia pe Doina Cornea la do­miciliul ei de la Cluj. N-am pri­mit nici un răspuns şi nici un fel de asigurări.

Dacă nu am un răspuns în termenul pe care l-am fixat, voi organiza o conferinţă de presă, poate marţi, 16 mai, sau miercuri, 17 mai, şi nu exclud posibilitatea de a pleca împreună cu câţiva prieteni, chiar fără viză."

Miercuri, 17 mai, dl Gérard Deprez pleca în România, cu o viză de turist, însoţit de fostul purtător de cuvânt al Partidului Social-Creştin, Christian Leonard. Ajunşi seara la Bucureşti, joi, 18 mai, se aflau la Cluj, unde trebuiau să înmâneze Doinei Cornea un mesaj de la fiica ei, Ariadna Combes, şi o invitaţie pentru Consiliul Europei.

"Strada Alba Iulia era blocată de miliţie. Ni s-a spus că nu se poate trece pentru că avusese loc un accident... Am plecat şi am revenit pe seară. La intrarea străzii erau un ofiţer, doi miliţieni şi vreo zece oameni în civil. S-au repezit la noi lovindu-ne cu pumnii în cap, în burtă, în picioare. Mi-au furat portofelul. Am încercat să scăpăm fugind şi ne-au urmărit cca 300 de metri. Christian Leo­nard era să moară: l-au îm­brâncit în şosea tocmai când trecea o ma­şină", a povestit Gérard De­prez.
Au vrut să depună a doua zi, când au fost convocaţi la "comisia de paşapoarte", o plângere. Li s-a dat să înţeleagă că este inutil: numeroşi martori i-au văzut în stare de ebrietate... Li s-a restituit totuşi portofelul pe care, "un ce­tăţean cinstit" l-a predat auto­rităţilor...

Sâmbătă, 20 mai, cei doi turişti belgieni, reveniţi la Bruxelles cu semnele proaspete ale ospita­li­tăţii umanismului socialist: ochi înnegrit, vânătăi, cucuie, traumatisme şi "o teribilă frică", au dat o conferinţă de presă (v. "Libération" din 22 mai). "Dacă aş fi fost un simplu cetă­ţean român sau belgian, astăzi n-aş mai fi fost aici", a spus Gérard Deprez.

Mesajul bătăuşilor de pe strada Doinei Cornea, Alba Iulia, pare simplu, ca o măciucă: poţi fi orice, ambasador al Angliei sau preşe­din­te de partid, dizgraţia Securităţii are aceeaşi măsură: pumnii; opoziţia internă e şi ea avertizată: dacă unor diplomaţi străini li se poate întâmpla...

Nici un opozant al regimului n-ar fi putut demonstra mai eloc­vent natura primitivă şi brutală a regimului Ceauşescu, domnia bâtei ca argument politic decât au făcut-o cei 13 securişti.

Guvernul belgian a reacţionat cu fermitate: l-a rechemat pe ambasadorul său la Bucureşti, Jan Koninckx, pentru consultări, iar ministrul de Externe Leo Tindemans l-a convocat pe George Ciucu.

Şocat, pe bună dreptate, Gérard Deprez doreşte organizarea unei acţiuni concertate de condam­nare a regimului Ceauşescu, care pare să fi decis să răspundă contondent oricărui "amestec în afa­cerile interne".
Lupta, nr. 122/1989
Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer

×
Subiecte în articol: din presa internaţională