Ungaria cere ONU să dovedească abuzurile din România

Ungaria, în cadrul unui atac fără pre­cedent din partea unui stat al blo­cu­lui de est asupra unui alt stat, a ce­rut luni Comisiei Organizaţiei Na­ţi­u­nilor Unite pentru drepturile omului să investigheze încălcarea li­ber­tă­ţi­lor fundamentale în învecinata Ro­mâ­nie.

Gyula Horn, secretarul de stat maghiar pentru afaceri externe, funcţie echivalentă cu cea de asistent al mi­nistrului de externe, a rostit această cerere în cadrul întâlnirii anuale a Comisiei. Gyula Horn a acuzat în special reprimarea mino­ri­tă­ţii etnice maghiare din România şi distrugerea în masă a satelor în ve­derea facilitării programului de industria­li­za­re forţată impus de li­derul român, Nicolae Ceauşescu, adăugând că Bu­da­­pesta sprijină pro­punerea suedeză conform căreia au­to­ri­tatea ONU pentru drepturile omului ar trebui să nu­mească un re­pre­zentant pentru Ro­mâ­nia. "Acor­dăm sprijin iniţiativei Su­ediei pentru nu­mi­rea unui raportor special care să cer­ceteze încălcarea drepturilor omului în România", a spus Horn în cadrul unui discurs adre­sat comisiei alcă­tu­i­te din repre­zen­tanţii a 43 de naţiuni.

Oficialii ONU au declarat că este pentru prima dată când un stat din Blocul de Est acuză un alt stat în faţa Comisiei pentru drepturile omului, fără a mai vorbi de cererea demarării unei investigaţii oficiale. Comisia de­ţi­ne mai mulţi raportori – persoane autorizate să efec­tu­eze ra­poarte – şi grupuri de lucru care să in­for­­meze în privinţa altor ţări şi regiuni, inclusiv Afga­nistan, Cuba, Iran, Afri­­ca de Sud, Israel şi teritoriile ocupate.

În 1988, Ceauşescu a făcut publice planurile de demolare a jumătate din cele 15.000 de sate ale României, acestea urmând să fie îndeplinite până în anul 2000, şi reorganizarea po­pu­la­ţiei rurale în 500 de complexe agro-industriale. Demolarea este deja în plină desfăşurare, în special în jurul Bucureştiului. Ungaria acuză că industrializarea în masă şi efortul de restabilire a popu­laţiei echivalează cu ultima etapă de asimilare a celor 2 milioane de maghiari din regiunea Transilvania din România. Horn a declarat că Ungaria "este deschisă pentru a primi orice critică" a propriilor politici şi practici în ceea ce priveşte drepturile omului. "Nu pri­vim acest fapt ca pe un obstacol în afacerile noastre interne" a adă­u­gat secretarul de stat, înde­păr­tân­du-se de la poziţia obiş­nu­ită abordată de naţiunile comuniste, potri­vit căreia orice investigaţie a ONU în propriile politici este consi­derată o imixtiune.
Los Angeles Times, 28 februarie 1989
traducere de Adela Teodorescu